Grupul statuar „Horea, Cloşca şi Crişan”

 Judeţul Cluj a luat fiinţă în urma organizării administrativ-teritoriale din anul 1968, numele său provenind din latinescul Castrum Cluj sau Cetatea Clujului. Reşedinţa de judeţ a Clujului este oraşul Cluj-Napoca, fiind totodată şi cel mai mare oraş din judeţ. Oraşul Cluj-Napoca a marcat istoria prin faptul că a fost reşedinţa Comitatului Cluj, precum şi una din capitalele istorice transilvănene.
În Piaţa „Horea, Cloşca şi Crişan” din Cluj-Napoca se află grupul statuar cu acelaşi nume. Monumentul a fost sculptat de către Ion Vasiliu, în memoria celor trei conducători ai răscoalei ţărăneşti dintre anii 1784-1785. Grupul statuar îi prezintă pe cei trei, în mărime naturală, stând cu spatele la un stâlp aflat în mijlocul lor.
Răscoala a avut loc în anul 1784, în timpul guvernatorului Samuel von Brukenthal şi al împăratului Iosif al II-lea. Răscoala condusă de Vasile Ursu Nicola, Ioan Oargă şi Marcu Giurgiu, sau cum mai sunt cunoscuţi: Horea, Cloşca şi Crişan, a avut ca scop răzvrătirea ţăranilor iobagi transilvăneni împotriva constrângerilor feudale la care erau supuşi.
Revolta ţărănească a pornit din satele Curechiu şi Mestecăniş, cuprinzând apoi şi părţile din vestul Ardealului. Desfiinţarea nobilimii, împărţirea pământurilor către ţărani sau desfiinţarea iobăgiei, au fost câteva din cerinţele celor răsculaţi.
În localităţile Brad, Lupşa şi Râmeţ s-au dat lupte crâncene între ţăranii răsculaţi şi trupele imperial, primii find cei ce au câştigat aceste bătălii. Pe 7 decembrie 1784 însă, ţăranii au fost învinşi în localitatea Mihăileni, ţăranii retrăgându-se la casele lor pe timpul iernii, la cererea lui Horea.
Nobilii, simţindu-se ameninţaţi serios de Horea, dădeau 300 de galbeni răscumpărare pentru cel care-l prindea pe conducătorul răscoalei. Toate locurile de trecere dintre Moldova şi Ţara Românească erau strict supravegheate, pentru a evita fuga răsculaţilor. Într-un final, fiind trădaţi, Horia şi Cloşca au fost prinşi într-o pădure din Munţii Gilăului, la câteva zile fiind luat prizonier şi Crişan.
Morţi cumplite i-au aşteptat pe cei trei răsculaţi, nobilimea vrând să înspăimânte astfel pe oricine ar mai fi îndrăznit să instige la răscoală. Crişan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea şi Cloşca au suferit una din cele mai grele pedepse acordate atunci, frângerea cu roată.
În Cluj-Napoca mai puteţi admira şi alte monumente care întruchipează personalităţi importante din istoria României. Printre acestea se află şi Statuia lui Mihai Viteazul, fiind amplasată în mijlocul pieţei cu acelaşi nume. Pe soclul monumentului există inscripţionat textul: Mihai Viteazul/ 1593 - 1601/ Domnul Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei.
În Piaţa Muzeului se află mai află şi monumentul istoric – Obeliscul Karolina. Acesta mai este cunoscut şi sub denumirile de Stâlpul Carolina sau Statua Carolina. Monumentul ridicat în anul 1831 are forma unei coloane monumentale.
Clujul, considerat „oraş-comoară”, datorită valorosului său patrimoniu arhitectural şi al descoperirilor arheologice ce datează de la începutul erei noastre, nu a aparţinut niciodată unei singure etnii, clujenii dând tuturor o adevărată lecţie de bună convieţuire.
Muzeul de Mineralogie, Palatul Banffy, Biserica Piarişilor, Biserica Sfântul Mihail, Podul Mare, Cetatea Clujului sau Strada „în oglindă” sunt doar câteva dintre obiectivele pe care le puteţi vizita odată ajunşi în Cluj-Napoca.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 4892.

Sursa foto: www.imperatortravel.ro