Mănăstirea Agapia

 Odată ajunşi la Mănăstirea Agapia, veţi pătrunde într-o curte străjuită de construcţii cu ziduri albe, unde muşcatele de culoare roşie înviorează cerdacul. Mănăstirea Agapia mai este numită şi Agapia Nouă, deoarece aceasta a fost construită după Schitul Agapia Veche.
Această mănăstire ortodoxă este situată pe valea pârâului Agapia, în mijlocul unei păduri departe de aglomeraţie, la o distanta de 3 km de satul Agapia şi la 9 km de oraşul Târgu Neamţ. Aici locuiesc în jur de 400 de maici, fiind una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din ţara noastră, pe primul loc fiind Mănăstirea Văratec.
Începuturile vieţii monahale la Agapia datează încă din prima jumătate a secolului al XV- lea, însă tradiţia atribuie Agapia din Deal lui Petru Rareş şi soţiei acestuia.
Agapia din Deal cum mai este numită Agapia Veche este la depărtare de 2 km de actuala mănăstire , în mijlocul munţilor. Acesta a fost întemeiată de către monahul Agapie, în a doua jumătate a secolului al XIV- lea, în poiana căreia i se zicea Livada părinţilor. Soţia lui Petru Rareş, doamna Elena, în anul 1527, a ridicat în locul bisericii din lemn o biserică din piatră, care după mai mulţi ani, în secolul al XVI-lea, a fost refăcută de către Petru Şchiopu. Deoarece şi această biserică odată cu trecerea timpului s-a ruinat, Doamna Anastasia Duca a înălţat una din lemn în anul 1680. Aceasta a ars iar în anul 1821, a fost ridicată o altă biserică realizată din piatră. Deşi această biserică a fost distrusă de nenumărate ori, se pare că Dumnezeu a dorit ca pe acel loc să rămână mereu un lăcaş sfânt şi astfel biserica a fost refăcută de fiecare dată de oameni binevoitori cu o inima mare. Ultima construcţie a bisericii Agapia Veche cu hramul Adormirea Maicii Domnului datează din 1992-1993.Schitul de aici este de rit vechi: maicile care locuiesc aici nu consuma carne, iar în incită nu este permis să rămână străini odată ce soarele a apus.
Terenul pe care se află această mănăstire nu este unul prea stabil şi de aceea o parte dintre călugări au hotărât să se retragă puţin mai la vale, unde au întemeiat la începutul secolului al XVII-lea Agapia Noua, fiind construită în locul unei biserici mai mici din lemn. Această nouă mănăstire, de zid, de plan triconoc, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost întemeiată cu ajutorul hatmanului Gavriil, fratele domnitorului Vasile Lupu şi al soţiei Liliana, între anii 1642 - 1644. Lucrările acestei construcţii au fost coordonate de arhitectul Enache Ctisi din Constantinopol.
Până în momentul sfinţirii bisericii, care a avut loc în anul 1647, au fost construite chiliile, turnul-clopotniţă de pe latura estică dar şi zidurile de incintă.
În anul 1821 mănăstirea a fost arsă de către turci, aceasta a fost reparată între anii 1858 - 1862, fiindu-i schimbată înfăţişarea originală.
Arhitectura bisericii are un stil neoclasic, mănăstirea purtând amprenta marelui pictor Nicolae Grigorescu, care a pictat-o între anii 1858-1860, pe când acesta avea frageda vârstă de 20 de ani.
În muzeul mănăstiresc, amenajat în patru săli spaţioase şi două săli de trecere, puteţi admira icoane realizate de Nicolae Grigorescu sau de zugravi din secolele XVI –XVII, care au făcut parte din şcoala de la Văleni, din judeţul Neamţ, cărţi vechi cum ar fi Evanghelii care au fost tipărite la Mănăstirea Neamţ şi multe altele.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 2829