Mănăstirea Cisterciană de la Cârţa
Dimensiune font:
Cârţa este o localitate din judeţul Sibiu, situată la aproximativ 40 de kilometri de reşedinţa de judeţ. Localitatea este amplasată în Ţara Făgăraşului, pe malul stâng al râului Olt, în apropiere de şoseaua naţională Braşov-Sibiu. Cel mai interesant obiectiv turistic din Cârţa este Mănăstirea Cisterciană, unul dintre cele mai vechi şi importante monumente în stil gotic din Transilvania. Cistercienii sunt un ordin călugăresc originar din Franţa şi răspândit în mai multe ţări din Europa.
Mănăstirea a fost fondată în anii 1205 - 1206 de către regele Andrei al II-lea al Ungariei şi a deţinut un rol importat în istoria politică şi culturală a Transilvaniei medievale. Conventul colonizator stabilit la Cârţa provenea de la abaţia-mamă Igriş, din câmpia Banatului, situată azi în judeţul Timiş. Luptele cu turcii din secolul al XV-lea au dus la decăderea ordinului cistercian şi totodată au făcut ca mănăstirea să ajungă o ruină. Începuturile acestei mănăstiri se afirmă odată cu ridicarea primelor clădiri ale acesteia. Între anii 1210 şi 1215, în imediata vecinătate a clădirilor din lemn, a fost ridicată o capelă din piatră, aşa-zisul oratoriu. Fundaţiile acestei capele de dimensiuni mici, dar cu ziduri masive, au fost descoperite în anul 1927 prin cercetările arheologice întreprinse de Victor Roth.
Construcţia de piatră a mănăstirii datează din perioada 1220 – 1230. Într-o primă etapă, s-a creat planul general al mănăstirii, cu influenţe stilistice ale romanticului târziu. Zidurile care înconjurau curtea interioară erau ridicate la o înălţime de circa 3 - 4 metri. În anul 1260, după invazia mongolă, lucrările de construcţie vor fi reluate sub îndrumarea unui arhitect cunoscător al goticului târziu şi cu ajutorului pietrarilor. Pe la 1300, aripa estică a abaţiei era deja finisată, lucrările de construcţie şi finisare a aripii sudice continuă încă două decenii.
După anul 1421, mănăstirea a fost distrusă şi refăcută în mai multe rânduri, iar în anul 1474, abaţia a fost desfiinţată de Matei Corvin, bunurile ei trecând în proprietatea Sibiului. În anul 1550, odată cu trecerea saşilor la protestantism, pe ruinele vechii mănăstiri s-a ridicat o biserică evanghelică. Din fosta mănăstire se păstrează corul, careul, o parte a transeptului şi a pereţilor exteriori ai navelor laterale, peretele de vest şi turnul clopotelor. La cor se pot observa ferestrele în arc frânt tipic cisterciene şi cheia de boltă cu chipul Fecioarei Maria.
Există câteva legende despre acestă abaţie, una dintre acestea fiind legată de modul de viaţă auster al călugărilor. Hrănindu-se tot anul doar cu castane şi fierturi din frunze de fag, călugării mureau la doar 35 - 40 de ani, de aici şi numeroasele morminte din abaţie. O altă legendă relevă faptul că în apropierea bisericii se află o mlaştină fără fund, iar aici au fost aruncate clopotele bisericii de către turci. În trecut, unii dintre localnici susţineau că biserica ar fi bântuită, deoarece în timpul nopţii scaunele se mişcau singure, iar pereţii tremurau.
În localitatea Cârţa se află şi un cimitir al eroilor germani din Primul Război Mondial, aflat în curtea Bisericii Evanghelice-Luterane.
Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3892.
Sursa foto: ro.wikipedia.org
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau