Manastirea Grajdeni – Vaslui

Manastirea Grajdeni este o manastire cu obste de maici din judetul Vaslui. Purtand hramul Sfanta Treime, bisericuta manastirii este incalzita neincetat de rugaciune si slujbe. Numele de Grajdeni vine de la grajdurile care adaposteau caii Postei. Aici obisnuia sa poposeasca si Petru Rares, in drumul lui cu carele de peste, de la Galati la Suceava. Legenda locului spune ca, intr-un an, trecand cu carele de la Galati spre Suceava, a dormit sub un copac din padurea Grajdeni (pe atunci nu exista satul) si a avut un vis foarte frumos, in care cele doua dealuri din fata erau de aur si i se inclinau lui, iar din gura ii iesea un roi de albine.

Descriere Manastirea Grajdeni

Ajuns aproape de locul pe care astazi se afla gara Crasna, este intampinat de o solie de calareti domnesti de la Suceava, care-i aduc vestea ca Divanul domnesc si Mitropolitul tarii l-au ales Domn. Ajungand cu adevarat Domn, a hotarat ca in locul unde a avut visul cel frumos sa ridice o biserica. Hotararea a fost indeplinita ridicand in locul respectiv o bisericuta din lemn care a fost transformata in schit cu schimnicii locului si apoi cu monahii greci. Nu se gasesc insemnari privind data precisa a ridicarii bisericutei, dar e sigur ca aceasta s-a realizat in prima domnie a lui Petru Rares din anii 1527-1538. Bisericuta lui Petru Rares a durat pana in anul 1711, cand a fost incendiata de tatari. Din aceasta a scapat numai un pomelnic al domnitorului in limba slavona si o icoana cu chipul Maicii Domnului. Dupa ce a trecut parjolul tataresc, a fost ridicata o noua biserica, tot pe locul ctitoriei lui Petru Rares. Aceasta a fost renovata in 1853, dar in anul 1870 s-a daramat. Vladica Anania a ridicat o noua biserica din caramida, care s-a sfintit in anul 1872 cu hramul Sfantul Nicolae. In anul 1932, a venit ca slujitor Ieromonahul Agatanghel Georgescu. In anul 1952, cu aprobarea Sfantului Sinod, schitul calugarilor este transformat in manastire de maici. Nucleul obstei, format din cinci calugarite, a fost adus de la Manastirea Adam, conducerea avand-o maica Timotea Boeru, fosta econoama la Adam. Pana in 1960, obstea a ajuns foarte puternica, numarand 100 de maici. Dar in 1960, ca urmare a decretului 410/1959, maicile au fost alungate; scriptic insa, manastirea n-a fost niciodata desfiintata. Desi reparata in anii 1951 si 1966, biserica a inceput sa se deterioreze cu timpul, mai ales din pricina cutremurelor din 1977 si 1986. Prin stradania preotului paroh Ionel Gherasim i s-au facut unele reparatii intre anii 1987 si 1990, pentru consolidare fiind turnata o placa de beton deasupra.
In toamna anului 1990, vine aici parintele protosinghel Ciprian Timofte, care continua reconstructia bisericii, ii pune sarpanta noua de lemn, invelitoare de tabla zincata, o tencuieste in interior si exterior pregatind-o pentru pictura. Totodata se ingrijeste pentru popularea manastirii cu maici, majoritatea fiind venite din lume. Prin munca neobosita a obstei, care pana in 1997 a ajuns la 25 de vietuitoare, s-au ridicat mai multe constructii din zid pentru chilii, staretie, trapeza, bucatarie, magazii, ateliere si un paraclis la parterul cladirii ridicate in 1992. Cladirea ridicata in 1995 are o lungime de 38 de metri. Ultima cladire construita in 1996 in latura sudica, incheie patrulaterul in mijlocul careia se afla biserica. Biserica este din zid, de caramida, pe temelie de beton, lunga de 22 de metri, lata de 7 metri. Arhitectura este in stil moldovenesc si are forma de cruce. Spatiul interior este impartit in altar, naos si pronaos. Altarul este spatios, luminat de cate o fereastra la rasarit, sud si nord. Catapeteasma este din lemn de stejar, cu o frumoasa sculptura realizata de Virgil Armeanu si Constantin Arsenie din Grumazesti, judetul Neamt. Naosul are absidele putin pronuntate, zidite in forma semicirculara. Lumina o primeste de la cate o fereastra la sud si nord, la fel si pronaosul. Pridvorul este inchis, putin spatios, luminat de cate o fereastra la sud si nord. Intrarea este prin vest, pe o usa in doua canaturi, din lemn sculptat.
Toate ferestrele sunt din lemn, duble, late si inalte, terminate in arc, cu grilaj metalic la mijloc. Biserica are pe pridvor o turla mare, oarba, in doua etaje, de forma patrata cu patru ferestre si terminatie piramidala. Este acoperita cu tabla in solzi de peste. Pardoseala bisericii este din scandura, invelitoarea este din tabla zincata, cu streasina foarte larga. Fatadele sunt varuite in alb. La 60 de centimetri sub cornise, un profil format din tencuiala care imita torsiunea, inconjoara biserica. De jur-imprejurul bisericii sunt trotuare din dale de piatra. Fresca, este realizata in anii 1993-1995, de pictorul Alexandru Mezdrea din Bucuresti. Predomina culorile rosu si albastru. Deasupra usii de intrare este pictata Sfanta Treime, hramul bisericii. Peretele pridvorului spre pronaos are pictat in dreapta Judecata de Apoi si pe stanga Iisus Hristos pe Cruce. In pronaos peretele vestic (spre pridvor) are pictat tabloul votiv, in partea dreapta Sfantul Stefan Cel Mare, Petru Rares si Sfantul Daniil Sihastru, iar pe stanga Episcopul Ioachim Vasluianul si stareta Irina. Clopotnita este construita in 1996, la 15 metri in fata bisericii, intre doua cladiri corpuri de chilii. In incinta sunt alei betonate si spatii verzi cu iarba, flori si arbusti. Dincolo de incinta sunt construite mai multe cladiri anexe gospodaresti. Reconstructia manastirii s-a facut numai cu ajutorul credinciosilor si prin osteneala maicilor care au colectat bani in pietele din tara. Conducerea manastirii multumeste din suflet tuturor acelora care n-au trecut nepasatori pe langa maici si se roaga pentru linistea sufletelor lor. Totodata ii invita pe toti sa vina la Grajdeni, pentru a vedea cum au fost folositi banii dati. Cu acest prilej vor vedea si preocuparile maicilor pentu pictura pe lemn, sculptura, tesatorie si croitorie, lucrari pe care le executa in atelierele manastirii. Manastirea Grajdeni este situata la 15 kilometri sud-est de orasul Barlad, pe soseaua Barlad – Targu Bujor – Galati, din Trestiana, ramificatie stanga Fruntiseni. Din Barlad pana la intersectie sunt 3 kilometri, iar de aici la manastire 12 kilometri. Drumul pietruit serpuieste printre dealuri si poieni, insotit din cand in cand de un paraias. Dupa circa 5,5 kilometri la intersectia Trestiana, privind in fata, se vad casele satului Fruntiseni. Din acest punct drumul se bifurca: inainte Fruntiseni, la dreapta Grajdeni.
Trecand de centrul satului se merge spre manastire; pe timp ploios drumul este innamolit, greu de parcurs chiar si pe jos. Drumetul scapa de acest supliciu daca urca dealul spre manastire pe pajiste. Asezamantul este construit intr-o poiana a platoului unui deal, la un kilometru de sat. De pe acest platou, daca privim in vale, peste varfurile copacilor, zarim casele satului. La est si sud-vest de manastire sunt dealuri acoperite cu paduri de foioase.