Manastirea Malinesti – Vaslui

Manastirea Malinesti a fost ctitorita in 1826, de obstea de monahi, langa biserica veche a schitului din 1762. Lucrarile au fost executate de mesterii Gheorghe si Teodor. Schitul din secolul al XVIII-lea a fost intemeiat de ieromonahul Nicodim Hudici din Garceni. Pe langa schit a functionat o scoala de cantareti bisericesti, care si-a incetat activitatea dupa secularizarea averilor manastiresti din 1863. Deposedat de cele doua mosii din jur: Garcenii si Marmurenii, care ii asigurau existenta, schitul s-a desfiintat.

Descriere Manastirea Malinesti

In 1925, manastirea Malinesti a fost redeschisa, prin stradania episcopului Husilor, Iacov Antonovici, cu sprijinul moral si material al generalului Constantin Prezan si al sotiei sale, Olga, care isi stabilise resedinta in satul vecin, Schinetea. Cu aceasta ocazie, biserica si chiliile au fost renovate in 1928. Schitul de maici se intretinea din venituri proprii, realizate din exploatarea celor 7 ha teren arabil si 30 ha de padure, la care se adaugau sumele provenite din vanzarea produselor realizate in atelierele proprii. In cadrul schitului functiona o tesatorie de panzeturi si covoare. In 1936, razboaiele traditionale de tesut au fost inlocuite cu razboaie mecanice, cu sprijinul maresalului Constantin Prezan. In 1959, schitul a fost din nou desfiintat, iar biserica a devenit de enorie, filiala a parohiei „Sf. Nicolae” din Garceni. In 1995, asezamantul monahal a fost reactivat ca manastire de calugari, in interiorul incintei construindu-se un paraclis si chilii, oferind spatii de masa si cazare.
Biserica are plan triconc, cu turn clopotnita pe pridvor si doua turle de sectiune octogonala pe naos si altar, intrare sud. Este durata din barne de stejar, incheiate „in cleste”, pe fundatii de piatra si talpoaie de lemn, acoperis in patru ape. Fatadele au fost captusite cu sindrila dupa 1995. Bolti octogonale pe naos si altar cu nervuri simple. Trecerea din pronaos in naos este marcata de doi stalpi despartitori (initial patru), pe care se sprijina o grinda, decorata in acolada. In pridvor, deasupra portalului, crestat in acolada, se afla pisania, sapata in grinda, cu litere chirilice. Se pastreaza iconostasul din secolul al XIX-lea, lemn, sculptat, pictat in tehnica ulei. Fondul de carte veche, cu insemnari din secolele XVIII-XIX, se afla la Muzeul eparhial din Husi.