Manastirea Razboieni – Neamt

La Razboieni-Valea Alba, pe locul unde Stefan cel Mare a incercat sa opreasca valul pustiitor al ostilor turcesti, se inalta in amintirea grelelor incercari din vara anului 1476, unul dintre cele mai valoroase si interesante monumente din judetul Neamt, si anume Manastirea Razboieni.

Descriere Manastirea Razboieni

Biserica “Sf. Mihail” din Razboieni a fost ctitorita de Stefan cel Mare la doua decenii dupa batalie, fapt consemnat in pisania de pe fatada sudica, al carei continut prezinta o exceptionala valoare documentara. Pisania nu mentioneaza cand au inceput lucrarile de constructie dar avand in vedere dimensiunile reduse ale bisericii si experienta altor ctitorii ale lui Stefan cel Mare zidite in decursul aceluiasi an, nu este exclus ca ridicarea monumentului lui sa fi inceput in vara anului 1496, poate chiar in ziua de 26 iulie cand s-au implinit cei 20 de ani de la desfasurarea bataliei, pentru a se incheia la 8 noiembrie acelasi an, in ziua hramului. Intrarea in incinta este arcuita sub turnul-clopotnita asezat la nord-vest. El nu se aseamana cu turnurile construite de Stefan cel Mare si este – fara indoiala – produsul unei epoci mai tarzii. Biserica, in schimb, are acelasi plan cu celelalte ctitorii ale viteazului domn, de la Piatra-Neamt si Borzesti, alcatuind impreuna o categorie distincta in cadrul stilului arhitectonic ce s-a definit atunci.
Desi a suferit numeroase prefaceri de-a lungul celor cinci veacuri de existenta, biserica de la Razboieni a fost readusa la forma sa initiala in urma lucrarilor de restaurare din anii 1975-1977, care au indepartat pridvorul de la intrare, turlele ridicate in secolul al XIX-lea si celelalte adaosuri ce denaturau infatisarea intregului ansamblu. Ca si la Piatra-Neamt, exteriorul este impodobit cu doua siruri de ocnite sub cornisa, cu aceeasi dispunere ce se bazeaza pe repartizarea a doua ocnite mici peste una mare. Biserica nu are sanuri laterale iar absida altarului este de forma poligonala, fiind acoperita de noua firide alungite. S-au construit si doi contraforti cam de acelasi tip ca la Piatra-Neamt dar – lucru putin obisnuit si in parte inexplicabil – sunt amplasati de-o parte si de alta la limitele absidei altarului. Ornamentatia exterioara a fost deteriorata de-a lungul veacurilor si a stat apoi ascunsa sub straturi groase de tencuiala, dar lucrarile de restaurare la care ne-am referit au relevat existenta acelorasi benzi de caramida smaltuita si discuri policrome cu bumbi centrali care infrumuseteaza ctitoriile lui Stefan cel Mare de la Manastirea Neamt, Borzesti si Piatra-Neamt. Portalul de la intrare prezinta cunoscuta alternanta de toruri si cavete imbinate in arc frant, cu baze poligonale ornamentate. Si in acest caz luneta portalului a fost acoperita cu sculpturi lobate specific gotice, dar care n-au mai fost executate cu aceeasi acuratete si pricepere ca la Piatra-Neamt. Sistemul de boltire se caracterizeaza prin rezolvari constructive proprii acestui restrans grup de monumente. Pronaosul este acoperit cu doua calote sferice sustinute printr-un arc dublou in care se descarca alte trei arce longitudinale dispuse in trepte. Cupola naosului apasa direct pe cele patru arce piezise, iar acestea descarca la randul lor pe arcele dublouri transversale dinspre pronaos si altar. Arcele longitudinale, pe care le regasim si la Piatra-Neamt, sunt etajate si dispuse cate doua la fiecare zid. Trebuie de asemenea sa mai semnalam faptul ca arcele dublouri care sprijina cupola naosului la est si la vest sunt separate de
altar si respectiv de pronaos prin doua inguste boltiri semicilindrice, iar retragerile pilastrilor de sustinere au forma unor console angajate. In ansamblu, intregul sistem de boltire al monumentului se remarca prin unitate si eleganta, creand privitorului un sentiment de incredere si echilibru interior. In tezaurul de nepretuit al mostenirii materiale si spirituale pe care Stefan cel Mare a lasat-o posteritatii, Biserica “Sf. Mihail” din Razboieni-Valea Alba a capatat, inca de la zidire, semnificatii cu totul deosebite, ce pun inca o data in lumina evlavia si taria de caracter a viteazului voievod. In primul rand ca, fapt fara precedent, biserica de la Razboieni nu s-a mai inaltat pentru a consemna o noua izbanda a Domnului si a Tarii, ostenii romani fiind nevoiti sa se retraga de pe campul de lupta, dupa o indelungata si eroica rezistenta, in fata unui dusman ce detinea o coplesitoare superioritate numerica. Scopul strategic de intarziere a inaintarii otomane si de diminuare a fortelor invadatoare fusese desigur atins, dar nu putea fi vorba de infrangerea inamicului atunci si acolo si de inlaturare a pericolului ce ameninta intreaga tara. Decizia lui Stefan cel Mare de a evoca printr-o noua ctitorie evenimentele din vara anului 1476 releva o anumita conceptie a voievodului conform careia eroii raman eroi indiferent de rezultatul jertfei lor, iar orice actiune indreptata impotriva Islamului, intru apararea tarii si credintei, era binecuvantata de Dumnezeu si demna de amintit posteritatii.
Pe de alta parte, lacasul de cult de la Razboieni se deosebeste de toate celelalte fiind conceput cu destinatia speciala de a adaposti osemintele celor cazuti in 1476. Dupa doua decenii de la dramatica inclestare, Stefan cel Mare a decis deshumarea celor ce si-au pierdut viata pe campul de lupta, punand ramasitele acestora ca temelie noului asezamant. Aceasta realitate istorica, transmisa prin traditie si evocata indirect in pisania care s-a pastrat, a fost confirmata si de cercetarile arheologice prilejuite de ultimele lucrari de restaurare ce au redat infatisarea de inceput a bisericii. Atunci, desfacandu-se placile de piatra ale pardoselii si efectuandu-se o sectiune pe axul longitudinal al constructiei, a fost descoperit un strat consistent de resturi osteologice umane, cu o grosime inegala dar continuu in intreaga suprafata studiata. Aceste sfinte relicve confera bisericii calitatea de adevarat mausoleu feudal, singurul de acest gen din tara, menit sa adaposteasca osemintele tuturor celor cazuti pentru Tara si Credinta, indiferent de obarsie si de rang. In
acest context, se poate spune ca, fara a se putea impune prin proportii si monumentalitate, biserica de la Razboieni-Valea Alba se inscrie printre marile valori ale patrimoniului istoric si artistic romanesc, dainuind peste veacuri ca un simbol al dragostei de libertate si al spiritului de sacrificiu care au innobilat dintotdeauna existenta acestui popor.

 

Sursa: turismland.ro