Muzeul de Artă Veche Apuseană

 Prin poziţia sa în cadrul ţării, prin numeroasele obiective care pot fi vizitate, oraşul Bucureşti are o valoare deosebită. După anul 1659, când a devenit capitală permanentă a Ţării Româneşti, oraşul a început să se extindă, meşteşugurile începând să înflorească şi mulţi negustori străini au venit să se stabilească aici. În anul 1862, oraşul a devenit Capitala României şi în anul 1877 s-a votat independenţa deplină a satului român, oraşul dezvoltându-se apoi într-un mod deosebit.

În anii 1920 mulţi români au trăit o experienţă deosebită, în perioada interbelică. Turiştii vizitau oraşul şi plecau cu impresii bune descriind frumos bogăţia vieţii culturale şi sociale.
Unul dintre obiectivele turistice ale oraşului este Muzeul de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici”, ce a fost deschis în aprilie 1947. Acesta se află într-o clădire–instituţie armonios construită, astfel încât casa şi colecţia se află într-un echilibru perfect, rod al multor schiţe făcute de fondator şi de arhitectul angajat, Enzo Canella. Clădirea deosebită este realizată în stil Tudor, aşa zisul gotic terţiar sau perpendicular englez şi are inserţii specifice stilului normand şi a fost construită special pentru ca pasiunea lui Dumitru Minovici să poată prinde viaţă, să aibă un loc în care se expună comorile sale. Desigur că acesta încă de mic a avut o înclinaţie înspre tot ceea ce înseamnă artă şi ce e frumos.
Dumitru Minovici s-a născut la 14 decembrie 1897 a fost fiul Elenei Furnica. După ce a terminat liceul, a plecat la Strasbourg, unde a urmat cursurile Institutului de Petrol din cadrul Universităţii din Strasbourg, pe diploma originală, eliberată la 30 iulie 1924, fiind înscris titlul de Inginer, specialitatea Chimia şi exploatarea petrolului. Întors în ţară, a profesat în domeniul său, dar a fondat şi muzeul ce acum îi poartă numele. El a vizitat multe muzee, expoziţii e artă de pretutindeni şi a frecventat artişti, critici şi cunoscători de artă renumiţi.

Păşind în acest muzeu, în camera principală, cu siguranţă veţi fi impresionaţi încă de la început de volumul ei şi de lumina ce înviorează policromia obiectelor şi covoarelor. Având lungimea de 12 m şi înălţimea de 8 m, îţi dă posibilitatea de a vedea mai bine ce te înconjoară: un cămin deosebit din piatră din epoca Renaşterii, o tapiţerie flamandă, o scară de stejar în serpentină ce formează trei importante panouri.

Pe peretele din stânga căminului se află o ladă mare din lemn de stejar realizată în anul 1715, iar în dreapta acesteia se găsesc două scaune cu spătar înalt, de provenienţă lombardă din secolul al XVII-lea. Deasupra lăzii, veţi vedea o sculptură în lemn, policromă, ce atrage atenţia atât prin atitudinea şi sobrietatea execuţiei, dar şi prin expresia cu adevărat excepţională a feţei. Asimetria liniilor feţei, ochii întredeschişi, nasul subţire şi strâmb, gura şi mâinile împreunate crează impresia că realmente se încleştează. În acest cadru, Horia Roman Patapievici a realizat seria de emisiuni „Înapoi la argument”.

Păşind în acest muzeu, veţi descoperi o colecţie deosebită, cuprinzând arme medievale şi moderne, vitralii austriece, germane, elveţiene, flamande, tapiserii flamande ţesute la război vertical, mobilier austriac şi italian, opere ale unor pictori flamanzi, italieni, germani, dar şi rarităţi bibliofile.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 3525

Sursa foto: muzeuldeartavecheapuseana.blogspot.ro