Orasul Piatra Neamt

Piatra Neamt este un municipiu situat pe valea Bistritei in nord-estul Romaniei. Orasul de 125.842 de locuitori in 1992, 104.914 locuitori in 2002, este resedinta judetului Neamt. Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judetului dupa municipiul Roman. Orasul a cunoscut o dezvoltare economica remarcabila dupa 2005, fiind declarat si resedinta Regiunii de dezvoltare nord-est. Cele mai vechi urme de locuire umana de pe teritoriul actual al judetului Neamt dateaza din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani i.e.n.), ele fiind evidentiate indeosebi pe Valea Bistritei, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice.

Descriere Orasul Piatra Neamt

Evolutia comunitatilor umane, concentrarea lor in adevarate sate, introducerea uneltelor din piatra slefuita, corn, os, lut ars, pe langa cele din silex, diversificarea tehnicilor de modelare si de decorare a ceramicii, dezvoltarea vietii spirituale, toate acestea au condus treptat la formarea celei mai stralucite civilizatii preistorice a Europei: Complexul Precucuteni-Cucuteni-Tripolie (aprox. 4.200-2.600 i.e.n.). Cercetarile efectuate de catre specialistii Muzeului de Istorie Piatra Neamt in statiunile arheologice de la Izvoare-Piatra Neamt, Traian-Dealul Viei, Tarpesti, Frumusica, Calu, Valeni, Ghelaiesti, dar si in alte locuri, au evidentiat in special valoarea plasticii antropomorfe si zoomorfe, a ceramicii pictate, aducand o contributie de exceptie la o mai buna cunoastere a acestei civilizatii. De altfel, salile acestui muzeu adapostesc cea mai impresionanta colectie de obiecte apartinand acestei culturi. Epoca bronzului si apoi epoca fierului, caracterizate prin aparitia si dezvoltarea metalurgiei, sunt evidentiate prin asezarile de pe cuprinsul bazinelor Bistritei si Moldovei.
Treptat, ele au lasat locul societatii tracice si apoi civilizatiei dacice. Acesteia din urma ii apartin asezarile descoperite in zona orasului Piatra Neamt, la Batca Doamnei, Cozla si Calu, care au oferit importante informatii referitoare la nivelul inalt de dezvoltare economico-sociala, militara si spirituala atins de civilizatia dacica din aceasta parte a tarii. Chiar si dupa constituirea provinciei Dacia, marturiile arheologice de la Poiana-Dulcesti atestau gradul inalt de civilizatie atins de dacii liberi in sec. II-III e.n. Aparitia popoarelor migratoare a modificat puternic evolutia populatiei daco-carpice existente in sec. IV e.n. pe teritoriul actual al judetului. Influenta acestora, dar si cea a civilizatiei romane sau romano-bizantine, a dus la aparitia, intre secolele V-VII e.n., a culturii Costisa-Botosana, care a coincis, pentru aceasta parte a tarii, cu perioada formarii poporului roman. Dintre asezarile ce dateaza din aceasta perioada, merita amintita pe cea de la Davideni, unde a existat intre sec. V-VIII o comunitate romanica, aflata intr-un proces de crestinizare. Orasul se bucura de toate avantajele unei naturi unice, o clima temperat continentala, cu veri scurte, racoroase si placute, toamne lungi, ierni blande, fara geruri mari si zapada din abundenta. Este un “mic paradis” asemeni unei statiuni de vacanta. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legaturi usoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astazi al municipiului Piatra Neamt a constituit o permanenta vatra de locuire. In Piatra Neamt, apele curgatoare cele mai importante sunt Bistrita si Cuiejdi. Printre paraiasele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sarata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamt sunt acumularea Lacul Batca Doamnei (255 ha si un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelasi nume) si lacul Reconstructia (10 ha si un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistritei). Ambele sunt lacuri de acumulare pe raul Bistrita.
Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920m, iar relieful se caracterizeaza prin masivitate si altitudini mai mari in vest si in partea superioara a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est si sud-est. Dupa anul 1960, cursul mijlociu si inferior al raului Bistrita a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui numar de 9 lacuri de acumulare si a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc. Pana la realizarea sistemului hidroenergetic (ale carui obiective se intind de la lacul Izvorul Muntelui – Barajul Bicaz pana la Bacau), raul Bistrita juca rolul de veritabila artera de comunicatie de care depindea viata economica a orasului. Pe Bistrita veneau plutele care asigurau materia prima necesara fabricilor de cherestea si de hartie si tot ea constituia o cale sigura de legatura cu Bacau si porturile dunarene. In zona orasului, raul avea o latime medie de 50m si un debit de 50mc/s, care insa avea variatii impresionante ce oscilau intre 3 si 1080 mc/s, astfel ca uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverana. Dupa construirea lacului de acumulare de la Bicaz si punerea in functiune a intregului sistem hidroenergetic, rolul economic si aspectul Bistritei s-au schimbat. Plutele au disparut, au aparut hidrocentralele ca sursa nepoluanta de energie, debitul apei nu mai cunoaste variatiile din trecut, au aparut frumoase lacuri de acumulare si baraje care modifica in intregime aspectul albiei Bistritei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii si a crescut potentialul sau turistic. Cetatea dacica de la Batca Doamnei este situata la 4 km sud-vest de oras. Primele elemente de cultura materiala apartin epocii neolitice (faza Cucuteni), peste care se afla un nivel de locuinte din epoca bronzului si apoi stratul daco-getic. Perioada de maxima dezvoltare a fost intre sec. I i.e.n. si I e.n.
Situat in centrul orasului, in Piata Libertatii, acest ansamblu arhitectural alcatuit din Curtea Domneasca, Biserica “Sf. Ioan” si Turnul Clopotnita isi are inceputurile, potrivit izvoarelor istorice, in perioada 1468-1475 fiind ctitorit de Stefan cel Mare. Din Curtea Domneasca s-a mai pastrat doar o parte din pivnitele casei domnesti (unde se afla acum o expozitie muzeala) si portiuni din zidul de incinta. Biserica zidita in 1497-1498, monumentala si eleganta, este caracteristica stilului arhitectural moldovenesc din acea perioada imbinand tipul cu plan dreptunghiular si bolti semicilindrice cu cel trilobat si turla pe naos. Turnul, construit in 1499 din piatra bruta si intarit cu patru contraforturi ce-i subliniaza profilul zvelt, are 19m inaltime. Foisorul de paza a fost adaugat in epoca moderna. Situat intr-o poiana de pe malul drept al Cuiejdiului, catre limita nord-vestica a cartierului Darmanesti, se remarca prin abundenta ornamentelor sculpturale pe care le intalnim atat in interior cat si in afara, delimitand cele mai importante zone din structura constructiei. Cele mai reusite sunt incrustarile de pe cornisa, de pe lemnaria de sprijin si de pe acoperis.
La extremitatea estica a fostei Curti Domnesti, in imediata apropiere a Liceului “Petru Rares”, se afla Sinagoga de lemn, monument cu o istorie indelungata si pe alocuri controversata, marturie a numeroasei comunitati evreiesti care a existat in acest oras inca din Evul Mediu. Actuala constructie s-a ridicat pe locul alteia mai vechi, in baza hrisovului din 19 iulie 1766 semnat de voievodul Grigore III Ghica. Vechea sinagoga a fost de piatra, dar de la inceputul secolului al XVIII-lea nu s-a mai ingaduit decat ridicarea unor sinagogi de lemn, ceea ce explica si materialul folosit la construirea acestui monument. Faptul ca Sinagoga se afla atat de aproape de Biserica “Sf. Ioan”, nerespectandu-se traditionala distanta de 150 de stanjeni (aproximativ 300 m) care trebuie s-o desparta de o biserica crestina, a fost explicat de regula prin marea vechime a edificiului initial, care ar fi precedat construirea ansamblului arhitectural din epoca lui Stefan cel Mare. Adeptii acestui punct de vedere pleaca de la premiza ca nimeni nu ar fi ingaduit ridicarea unei sinagogi sub zidurile Curtii si Bisericii Domnesti si ca aceasta deja exista in 1497-1499 cand Stefan cel Mare a construit biserica si turnul-clopotnita, lasand-o apoi pe vechiul amplasament. Se considera ca este vorba de o simpla nesocotire a regulilor traditionale, deoarece daca s-ar fi avut in vedere stricta respectare a acestora, nimic nu l-ar fi impiedicat pe Stefan cel Mare sa dispuna demolarea si stramutarea sinagogii la o distanta convenabila. Nu trebuie sa se uite ca in vechiul cimitir evreiesc de pe muntele Carloman, cele mai vechi pietre de mormant dateaza din a doua jumatate a secolului al XVII-lea si ca Sinagoga se afla pe pamant domnesc, comunitatea evreiasca platind o dare anuala (bezman) pentru folosirea acestuia. In partea de nord a orasului se ridica muntele Cozla, cu altitudini de 657m in punctul numit „Trei Coline” si 679m in punctul „Trei Caldari” (aproape de satul Garcina). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud si este alcatuit din straturi de marne diferite, sisturi argiloase, straturi bogate in fosile de pesti si alge, reprezentate si la Muzeul de Stiinte Naturale din Piatra Neamt.
De aici pornesc cele mai atragatoare trasee de pe Cozla, care duc spre Darmanesti, spre Carlomanul sau spre ciudata creatie a naturii pe care localnicii o numesc „La trei caldari”. Aici, in peretele de piatra, se afla sapate trei scobituri rotunde, cu diametrul de cca. 60 cm (care pentru raritatea si interesul lor stiintific sunt declarate monumente ale naturii) a caror origine este diferit explicata de specialisti: unii considera ca ne aflam in fata unui fenomen carstic, altii le atribuie o natura periglaciara, in timp ce alti cercetatori le califica drept marmite eoliene formate prin actiunea indelungata a vanturilor. Pe Cozla au fost descoperite in 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice si sulfuroase, recomandate de analizele facute la vremea respectiva de Petru Poni, in tratarea afectiunilor digestive si circulatorii. Desi aceste ape au atras la Piatra Neamt mii de turisti, in timp, exploatarea nerationala a dus la colmatarea lor. O investitie in acest domeniu ar putea oferi si in zilele noastre posibilitatea revalorificarii acestor ape. Cozla este unul dintre cele mai importante obiective turistice. La poalele sale se afla Gradina Zoologica si in apropiere Parcul Orasenesc. Un drum serpuit pavat cu piatra de granit duce de la poale pana in varful muntelui iar de-a lungul lui sunt amplasate locuri special amenajate de unde se poate privi spre oras. De asemenea deasupra Parcului Zoologic se afla restaurantul Colibele Haiducilor iar putin mai sus restaurantul Gospodina si barul-restaurant Gradina cu Flori. In Piatra Neamt a fost pusa in functiune telegondola, din care pot fi admirate toate obiectivele de mai sus si care face legatura dintre: gara-Cozla (cota Trei Coline). Acest traseu are o lungime de 1.915m, pe Cozla vor fi amenajate de altfel si spatii de cazare, spatii comerciale si cafenele. Aici, iarna, se schieaza pe partia special amenajata, iluminata noaptea. Exista telescaun pentru transportul de la baza pana in varful partiei. Exista centru de inchirieri de echipament necesar pentru schi.

 

Sursa: turismland.ro