Oraşul Pucioasa
Dimensiune font:
Oraşul Pucioasa este situat pe teritoriul administrativ al judeţului Dâmboviţa. Cu mult timp în urmă, localitatea era cunoscută sub numele de Podurile, însă datorită băilor care au luat fiinţă pe teritoriul său, oraşul a preluat numele de Pucioasa.
Micul oraş adăposteşte o populaţie de aproximativ 15.000 de locuitori, economia acestuia bazându-se în special pe turism. Situat la doar 20 de km de municipiul Târgovişte, pe cursul mijlociu al văii Ialomiţei, Pucioasa se bucură de priveliştea dealurilor subcarpatice depăşind cu puţin 600 de metri.
Oraşul Pucioasa se află la distanţă egală, respectiv 100 de km, de Braşov şi Bucureşti. Cu o suprafaţă de 4.239 ha, oraşul Pucioasa se întinde pe aproximativ 8.750 km de-a lungul Văii Ialomiţei între Zărăfoaia şi Miculeşti. Izvoarele minerale de iod şi pucioasă care alimentează băile de aici se află pe teritoriul satului Pucioasa, care se învecinează cu oraşul Fieni, comuna Moţăieni şi comuna Bezdead, la nord. În sud, ca vecin al oraşului este comuna Brăneşti, iar la est comunele Glodeni, Valea Lungă şi Vârfuri. La vest, oraşul Pucioasa se învecinează cu o singură comună, Vulcana Băi.
Aici, odată cu trecerea timpului, râul Ialomiţa a format trei trasee dispuse pe direcţia nord-sud, care au fost denumite de locuitori „Poduri”. Terasa centrală a devenit cea mai populată vatră a acestor aşezări. Cât despre terasa de jos, putem spune că aceasta a rămas doar o bază de agrement, de exploatare a apei, a pietrei şi a cultivării pământului care mai este cunoscută şi ca Lunca Ialomiţei. Terasa cea mai înaltă, în trecut era doar o zonă cu arbori, fâneaţă şi pomi fructiferi, dar astăzi este şi ea populată.
Podurile de Jos şi Sus (terasa centrală) sunt adăpostite zonele locuite, atelierele, fabricile, magazinele, bisericile, şcolile şi instituţiile publice. Terasa centrală are o lungime de 4 km, şi ţine din locul unde Ialomiţa este tăiată de calea ferată, până unde Ialomiţa şi Bededel formează o confluenţă.
Zona este umbrită de dealuri subcarpatice ca Dealul Beja, Dealul Stârmina, Dealul Muşa, Dealul Pătrana, Dealul Băloiu, Dealul Curpeniş şi Dealul Cornetu.
Un an memorabil în istora oraşului Pucioasa este 1940, când aici au avut loc alunecări masive de teren datorate exploatării masive a gipsului de pe versantul dealului Spătărelu. Peste aproximativ 30 de ani, respectiv în anii 1970 şi 1975, când precipitaţiile au atins cote istorice, alunecările de teren s-au intensificat. Locuitorii susţin că un motiv puternic ar fi fost exploatarea excesivă a gipsului datorată cererii tot mai mari a fabricii de la Fieni. Alunecările de la aceea vreme au afectat vegetaţia de arbori, provocând degradări ale peisajului şi reliefului oraşului. După anul 1975, a fost construit aici un baraj, care avea ca scop ocrotirea zonei agricole, prin dirijarea şi mărginirea organizată a apelor râului Ialomiţa.
În jurul anului 1760, se bănuieşte că s-ar fi format şi aşezarea cu ajutorul contopirii localităţilor Şerbăneşti cu Podurile de Sus, Podurile de Jos şi satul Zărăfoaia. De-a lungul timpului, Pucioasa a figurat atât pe o hartă austriacă în anul 1791, cât şi pe una rusească, în anul 1835. Începând cu anul 1828, a luat denumirea de Pucioasa, dezvoltându-se ca staţiune balneoclimaterică, datorită apelor minerale bogate în sulf de aici.
Apele din oraşul Pucioasa pot fi curative în afecţiuni neurologice periferice, afecţiuni ginecologice, afecţiuni ale sistemului nervos central, afecţiuni ale aparatului respirator şi afecţiuni ORL.
Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 5350.
Sursa foto: alwaystravel.ro
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau