Parcul Naţional Porţile de Fier
Dimensiune font:
Arie naţională de mare interes, situată pe teritoriile judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi, Parcul Naţional Porţile de Fier are o suprafaţă de aproximativ 115.665 ha. Acesta este unul dintre cele mai mari parcuri din România, fiind alcătuit din 18 rezervaţii. Principala formă de relief întâlnită aici sunt munţii. În componenţa lanţului muntos de pe teritoriul parcului intră Munţii Almajului, Munţii Locvei şi Munţii Mehedinţi.
Parcul se suprapune structurii tectonice a Munţilor Carpaţi, acest loc reprezintând o zonă de întâlnire a lumilor animale şi vegetale dintre Câmpia Română şi Câmpia Panonică. Din punct de vedere biogeografic, Parcul Naţional Porţile de Fier se încadrează în Subprovincia banato-dacică. Astfel, pe teritoriul parcului găsim specii de mare importanţă atât pentru ţara noastră cât şi pentru Europa. Vorbim aici de „laleaua cazanelor” o plantă endemică – găsită doar în acest areal - şi protejată de lege, care se găseşte pe versanţii din Ciucaru Mare. Mai menţionăm aici şi Clopoţeii Cazanelor şi Ghimpele. La capitolul animale, amintim vipera cu corn, ţestoasa de uscat, guşterul şi lupul.
Dacă tot am menţionat câteva specii din flora parcului, mai trebuie să adăugăm şi faptul că în această zonă găsim un amestec de flori mediteraneene şi flori boreale, montane. În total au fost identificate 171 de asociaţii vegetale cuprinse în 20 de clase vegetale, printre care: pinul negru, mărarul Porţilor de Fier, garofiţa bănăţeană, barba ungurului, cimbrişorul. Vegetaţia de pe teritoriul parcului este formată din păduri, pajişti, tufărişuri şi grupării ruderale.
În cadrul Parcului Naţional Porţile de Fier, au fost identificate circa 34 de specii care aparţin clasei Mammalia. În Peştera Veterani, Peştera Gaura cu Muscă, Peştera Ponicova şi Peştera Fără Nume, aveţi posibilitatea să întâlniţi diverse specii de lilieci. Şi carnivorele populează o parte din suprafaţa montană şi împădurită a parcului. Întâlnim aici, atât specii de dimensiuni mici ca dihorul de casă, jderul de copac şi viezurele, dar şi specii mari ca ursul, lupul, vulpea sau râsul. Tot pe teritoriul parcului, găsim 17 specii de reptile şi 14 de amfibieni. Cea mai emblematică este ţestoasa lui Hermann, dar nu putem trece cu vederea nici vipera cu corn, şopârla de ziduri sau şopârla de câmp.
Între ani 1964 şi 1972, s-a construit barajul de la Gura Văii, ceea ce a condus la producerea de mutaţii semnificative la nivelul ecosistemelor umane şi naturale. Lacul de acumulare Porţile de Fier I este la ora actuală cea mai mare amenajare hidrotehnică din ţara noastră şi din lungul Dunării. Lacul are o suprafaţă de aproximativ 700 de kilometri pătraţi.
În speranţa că v-am trezit interesul, vă invităm să vizitaţi Parcul Naţional Porţile de Fier, un loc de o frumuseţe rară.
Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 2416
Sursa foto: ro.wikipedia.org
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau