Piatra Teiului

Dacă ajungeţi în apropierea localităţii Poiana Teiului, în capătul dinspre amonte a lacului de acumulare Izvorul Muntelui, veţi vedea Piatra Teiului, numită şi Piatra Dracului.

În anul 1951, Piatra Teiului a fost declarata monument al naturii. Această stâncă izolată, formată din calcar, având o înălţime de aproximativ 23 de metri, se găseşte la o altitudine de 508 metri, fiind înconjurată de apă. De denumirea acestei stânci, dar şi de apariţia ei, se leagă numeroase legende.

De ce se numeşte Piatra Dracului? O legendă spune că demult, Dumnezeu era supărat de cele ce se întâmplau pe pământ, de răutatea oamenilor, de lenea lor şi de făţărnicie şi s-a plâns diavolului de aceste lucru. Acesta, auzind cele zise de Dumnezeu îi propuse să aducă potopul asupra oamenilor. Diavolul plecă în văzduh. În timpul acesta, pe malul drept al Bistriţei, deasupra Buhalniţei, un cioban, făcând focul, încerca să îşi usuce opincile pe care i le udase ploia. Câinii de la stână începură a urla ca şi cum ceva rău urma să se întâmple. Pe cioban îl cuprinse teama şi făcându-şi o cruce mare, începu să se roage gândindu-se că ceva necurat urma să se întâmple.

Privind în jur, deodată zări deasupra Ceahlăului, o lumină ce se desfăcea din umbra morţii. Pe marginea stâncii care încununează Ceahlăul, zări pe cineva aşezat, plecat într-o rână iar cu mâna dreaptă se sprijinea de bolovan. Ochii îi străluceau şi se citea răutatea pe chipul său. În noaptea târzie, se auzi un zgomot şi umbra se ridică în picioare. Diavolul, căci el era, îşi ridică aripile şi stânca şi pentru câteva secunde pluti deasupra Ceahlăului după care stânca căzu din ghearele sale. Trei zile şi trei nopţi a plouat cu mânie. Apa a luat case, copaci şi tot ce îi stătea înainte. Cu toate acestea, stânca a rămas neclintită. În nopţile furtunoase diavolul se aşează pe stâncă şi o linişte cutremurătoare se aşează asupra locurilor, toate focurile din localităţile vecine se sting şi toate animalele, de la păsări la patrupede, tac.

De ce se numeşte Piatra Teiului? Legenda spune că, odată, un cioban s-a gândit să scape de stânca din ghearele necuratului. Într-una din zile, acesta şi-a luat baltagul pe umăr şi a mers în pădurile de la şesuri de unde a tăiat un pui de tei. Apoi a mers la stâncă, a tăiat brazii cei vechi care se aflau acolo, şi s-a urcat până în vârful stâncii unde a plantat teiul însă nu a mai coborât. Teiul s-a prins mai greu şi a rămas mereu închircit.

O altă legendă vorbeşte despre un căpcăun care se spune ca noaptea fură fetele din sat pe care le duce pe platoul muntelui şi apoi la transformă în stane de piatră.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 2809.

Sursa foto: panoramio.com/ Mihai T.