Rezervatia Geologica si Paleontologica Repedea

Rezervatia Repedea este o rezervatie geologica si paleontologica situata pe teritoriul judesului Iasi. Ea se afla la sud de municipiul Iasi, langa releul de televiziune de pe Dealul Repedea (Dealul Bucium), si se intinde pe o suprafata de 47,47 hectare. Dealul Repedea a fost declarat monument al naturii si a devenit prima rezervatie paleontologica din tara in anul 1955. Iar printr-o hotarare a Consiliului Judetean Iasi din 1994 rezervatia a fost declarata ca fiind de importanta avifaunistica intrucat aici se gasesc 117 de specii de pasari din totalul de 383 de specii semnalate in fauna Romaniei.
Ca pozitie geografica, rezervatia se afla la limita dintre Podisul Central Moldovenesc si Campia Moldovei si la intrepatrunderea silvostepei cu padurea. In acest loc se afla un masiv calcaros format din scheletele de scoici cimentate, dupa retragerea Marii Sarmatice.

Aici se ajunge de pe DN 24, urmand un drum aflat pe partea dreapta a soselei ce duce de la Iasi la Vaslui. De pe marginea abrupta a Dealului Repedea (353 metri) se deschide o larga priveliste asupra Bahluiului si a orasului Iasi. In zilele luminoase de aici pot fi vazute Dealul Mare – Harlau si chiar Ceahlaul.

Descriere Rezervatia Geologica si Paleontologica Repedea

Cercetarile geologice efectuate aici au demonstrat ca in urma cu 5-7 milioane de ani (in era geologica Miocen), teritoriul pe care se afla azi Dealul Repedea era acoperit de apele Marii Sarmatice, care se intindeau pe un teritoriu intins intre Viena de astazi si Munsii Tian-Shan din Asia Centrala. Ca urmare a faptului ca era complet izolata de oceanul planetar si in ea se varsau fluvii care aduceau cantitasi insemnate de apa dulce (Dunarea, Nistru, Don, Volga etc.), Marea Sarmatica s-a indulcit treptat.

Astfel, majoritatea animalelor marine adaptate la viata in apele sarate au disparut (fenomen cunoscut sub denumirea de tanatocenoza), ele fiind inlocuite cu o fauna adaptata la viata in apele salmastre. Cochiliile molustelor de apa sarata care au murit s-au depus pe fundul marii, cimentandu-se si formand Dealul Repedea de astazi. Cu timpul, Marea Sarmatica s-a fragmentat, sub influenta miscarilor tectonice, intr-o serie de bazine de mai mica intindere (Marea Neagra, Marea Caspica, Lacul Balaton, Lacul Aral si altele), care au evoluat separat. Pe teritoriul de astazi al Romaniei, apa s-a evaporat, iar gresia si calcarul existent au suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale.
Mai rezistent in timp s-a dovedit calcarul, insa gresia, un fel de nisip compact, n-a suportat presiunea exercitata de apele ploilor si freatice si s-a dizolvat, dand nastere acestor grote.
Primele descoperiri stiintifice efectuate pe Dealul Repedea dateaza din anul 1862. In acel an, profesorul iesean Grigore Cobalcescu (1831-1892) – primul profesor de geologie si mineralogie de la Universitatea din Iasi – a descoperit intr-o scobitura ivita in Dealul Repedea un bogat zacamant fosilifer, captiv in calcar oolitic. Rocile si gresiile calcaroase, puternic fosilizate demonstrau existensa aici a unei Mari Sarmatice.

Prin Hotararea nr. 8/1994 a Consiliului Judesean Iasi cu privire la instituirea unor arii protejate, au fost identificate ca arii protejate:
* rezervatia paleontologica Repedea, in care se protejeaza fauna fosila pe care o consin calcarele oalitice de Repedea, localizata la limita de N-E a satului Pietraria, pe o suprafasa de 4,98 ha (perimetru cu regim sever);
* la est de aceasta exista o zona de protecsie (zona tampon) – amplasata atat pe teritoriul comunei Barnova – 4,12 ha, cat si pe teritoriul administrativ al municipiului Iasi – 0,82 ha (zona cu regim sever) si 37,55 ha (zona-tampon);
* aria avifaunistica Repedea-Barnova – cuprinzand masivul forestier cu acelasi nume (deci si zona de padure din partea de sud a comunei Barnova) – aici aflandu-se 117 de specii de pasari din totalul de 383 de specii semnalate in fauna Romaniei.
Autoritatile au impadurit zona-tampon pentru a stabiliza dealul si pentru a atenua eroziunea abruptilor pereti de marne si gresii calcaroase.