Zăton -„Lacul Fantomă”
Dimensiune font:
Sat cu peisaje desprinse parcă din cele mai frumoase basme, Ponoare adăposteşte două lacuri: Lacul Zătonul Mic şi lacul Zătonul Mare. Acestea se încadrează perfect în cadrul peisajului carstic. Însuşi denumirea de zăton ne duce cu gândul la un lac foarte adânc şi îngust care s-a format pe cursul unui râu domol.
Despre Lacul Zăton localnicii vorbesc la fel ca despre o mare ciudăţenie, deoarece „când apare când dispare”, ceea ce a condus şi la cel de-al doilea nume al său, Lacul Fantomă. Cu toate acestea, ciudăţenia are şi o explicaţie plauzibilă, lacurile sunt pline ochi cu apă când zăpezile se topesc sau când ploile torenţiale de vară cad neîncetat. Apele apărute în urma precipitaţiilor se scurg de pe coastele dealurilor şi astfel alimentează aceste lacuri.
Mai trebuie să ştiţi despre cele două lacuri că funcţionează pe principiul vaselor comunicante, ceea ce duce la inundarea peşterilor din împrejurimi. Apa se retrage puţin câte puţin prin galeriile acestor peşteri alimentând în final râul Bulba. Atât localnicii, cât şi geologii spun că ani la rând Lacul Zăton a rămas cu apă, responsabile de acest lucru fiind aluviunile care sunt transportate odată cu apele rezultate în urma precipitaţiilor. Pământul, nisipul, ierburile şi crengile de copaci care ajung pe fundul lacului se transformă în sedimente obturând scorburile naturale ce se află pe fundul calcaros al Zătonului şi împiedică astfel apa să se scurgă către galeriile peşterilor. În acest fel, scurgerea are loc foarte încet.
Tot acest proces face ca nivelul lacului să rămână ridicat până când sedimentele încep să se descompună, transformându-se într-un compost amestecat cu mâl şi nisip, care ulterior va fi absorbit prin crearea unor doline în zonele nisipoase de pe fundul lacului. Tot aici mai puteţi găsi şi lacul Zătonul Mic, cea mai bună explicaţie a fenomenului descris anterior. Zătonul Mic este de fapt o dolină uriaşă, care din nefericire nu a putut fi explorată din cauza adâncimii foarte mari şi datorită faptului că aici apa se menţine tot timpul, deoarece această pâlnie funcţionează ca un preaplin.
Lacul Zătonul Mic primeşte apele pârâului Ponor şi al pârâului ce vine de pe Valea Turcului şi le depozitează. Dacă cantitatea de apă acumulată este prea mare, aceasta este devărsată pe albia ce merge pe sub pod în Peştera Ponoarelor şi de acolo în Lacul Zătonul Mare. O altă parte din apele adunate aici este filtrată prin sorbul uriaş care se găseşte în partea de mijloc a pâlniei şi trimisă în galeriile Peşterii Bulba. Acest proces este continuu, astfel se explică de ce acest lac de dimensiuni mici are tot timpul apă, iar adâncimea acestuia rămâne un mister şi azi.
Lacul Zătonul Mare care se întinde pe o suprafaţă de peste 20 de hectare şi are o adâncime de circa 20 chiar 25 de metri. După precipitaţii abundente devine cel mai mare lac carstic din România. Pe marginile zonei depresionare, pe care o ocupă acest lac situat la o altitudine de circa 350 m, se pot observa curbele de nivel săpate de apă în potcoava aproape închisă, formată de Dealurile Peşterii ,Cracul Buicanilor, Cornetul Cujniţei, Dosul Buseştilor şi Dealul Balutei.
Tot aici în Ponoarele, pe lângă cele două lacuri impresionante mai puteţi vizita şi pădurea de liliac. Peisajul înconjurător este grandios, astfel că oricine vizitează zona rămâne cu amintiri foarte frumoase, tocmai de aceea vă invităm să admiraţi Lacurile Zătonul Mic şi Mare pentru a vă bucura de minunata zestre a naturii.
Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 6523
Sursa foto: mehedinti-majdanpek.ro
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau