Plimblare prin Londra, primăvara

Sambătă după-amiază rătăcesc prin Chelsea, unul din cartierele Londrei. Străzi drepte, inghiţindu-se unele pe altele şi trasaj perfect, lăsand impresia de grădină japoneză. Casele sunt pustii, arhondarice la ceas de vecernie. Maşinile dormitează abandonate, in odăi lumină venită din ecranele color ale televizoarelor. Cei care n-au migrat in afara Londrei stau tolăniţi, ca in Orient, in faţa televizoarelor, aşezate de obicei la parter, televizoare pe ecranele cărora imaginile vin taifun. Pe străzi e o linişte de dimensiuni cosmice. E ceva oare-mi aminteşte de incremen ...

 

 

Anotimpuri la Londra
23/01/2016 05:49

Sosim la Londra intr-o sambătă, ziua weekend-ului. Avionul rupe păienjenişuri colbăite, aşezate in cotloane fierbinţi de acoperiş plin cu paie şi fan răscopt. Dedesubt, Marea Manecii cu solzi de cenuşă. O prevestire a ceţei londoneze, fabuloasă mai ales in imaginaţia celor care n-au văzut-o. „No smoking“, apare pe dreptunghiuri albicioase. Stewardesele umblă incoace şi incolo, scotocesc cu privirile ca nişte profesoare după fiţuici intr-o oră de teză. Toată lumea şi-a' aşezat insă cu docilitate centurile unsuroase. Suntem la Londra. Nici pomeneală de cea ...

Seri de muzică în Germania
09/01/2016 05:50

 Seara la Intim teatru. O săliţă de o sută de locuri a Volkstheatrului din Rostock. Nu a rămas niciun loc liber. Ba, dimpotrivă, s-au mai aşezat cateva scaune pe margine. Doi tineri susţin un concert de chitară. Martin Stein şi Ştefan Goldberg au absolvit medicina. Sunt insă robiţi din copilărie de cantul la acest instrument. În anii studenţiei au inceput să cante impreună. Compoziţiile, atat cele pentru chitară clasică, cat şi pentru cea electrică, le aparţin adeseori. Teme clasice, teme moderne. Îmbrăcaţi in alb, cu părul tuns scurt, blond brumat, ...

La sfat într-o casă de artist la Rostock
12/12/2015 05:34

Hilmar Zill este un bărbat la patruzeci şi cinci de ani. Pare mai degrabă un sudic. Pigmentul e al bruneţilor arşi de soarele Mediteranei, nu cel blond al nordicilor. Nici temperamentul nu se inscrie in tiparul clasic al neamului său. Îi place să vorbească, fără a fi guraliv, este săritor şi generos, deşi sobru ca toţi cei din Mecklenburg. Hilmar Zill, grafician şi pictor, nu şi-a aşezat lucrările pe pereţii spaţiosului său apartament. Locul acestora, socoteşte artistul, este in atelier sau in sălile de expoziţii. În sufrageria largă, luminată de lumanări ...

Un cântec al amintirii
28/11/2015 05:42

Cateva ceasuri inainte de plecare hoinăresc prin Rostock şi imprejurimi. Un film de o jumătate de oră, imprimat pe o videocasetă, imi ingăduie o călătorie rapidă, dar cuprinzătoare. Este una dintre realizările Centrului de Informaţii infiinţat cu doi ani in urmă. Personalul, alcătuit din 15 specialişti şi funcţionari, are misiunea să organizeze excursii in grup sau individual, să tipărească ghiduri, pliante, să realizeze materiale de promovare şi să pună la dispoziţia turiştilor sau a altor persoane, contra unui onorariu modest, informaţii privitoare la Rostock. ...

Melancolii la malul Mării Baltice, la Warnemünde
14/11/2015 06:00

 Pe Alter Strom se simte din plin pustietatea lui ianuarie la Baltica. Zeii lari parcă au intemniţat smintitele vanturi dinspre Nord. Pescarii trebăluiesc pe vasele lor, mai noi, mai vechi, le lustruiesc, le ferchezuiesc, vopsesc carenele şi catargele, carpesc năvoadele, uitand că e iarnă şi vantoasele ar putea izbucni pe nesimţite, scăpand din temniţele unde au fost zăvorate şi s-ar năpusti cu geamăt cumplit, acoperind cu gheaţă maluri, ape, vapoare. Cum să te gandeşti la o asemenea apocaliptică perspectivă cand domneşte o pace şi o neclintire ce şi vara arar se ...

Stampă veche la Warnemünde
31/10/2015 04:51

Warnemünde a păstrat ceva din ambianţa rustică a satului pescăresc pe care autorităţile de la Rostock l-au cumpărat 1323 de la Prinţul de Mecklenburg, ca să fondeze o aşezare de pescuit la Marea Baltică şi să deschidă drum spre mările şi oceanele lumii. Negustorii care s-au stabilit aici s-au dovedit atat de intreprinzători că in scurt timp au inceput să ameninţe prosperitatea şi supremaţia breslelor comerciale şi meşteşugăreşti de la Rostock. A fost nevoie de o intervenţie brutală, de un act ce anula privilegiile acordate şi interzicea practicarea negoţulu ...

 

 

ULTIMA ORA
ANUNŢ DE VÂNZARE Subscrisa, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., cu sediul în mun. Iaşi, şos. Aleea Nicolina, nr, 82, jud. Iaşi, tel: 0232/243864; fax: 0232/212231, e-mail: iasi@insolventa.ro, prin asociat coordonator Mititelu Corneliu, în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. Com-Beton S.A. Iaşi, cu sediul social în mun. Iaşi, B-dul Chimiei nr. 14, jud. Iaşi, C.U.I. RO5551582, nr. de înregistrare la O.R.C. J22/189/1994, numită potrivit Încheierii nr. 349/2017 din data de 15 martie 2017, pronunţată de Tribunalul Iaşi, Secţia II Civilă - Faliment, în dosarul nr. 8380/99/2014, anunţă în data de 27.09.2019, ora 12.00, scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare, la sediul lichidatorului judiciar din mun, Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, a următoarelor active: Nr. activ - Denumire şi descriere active - Valoare de pornire la licitaţie* (lei, fără T.V.A.) Activ 3 - PROPRIETATEA IMOBILIARĂ FUNCIARĂ amplasată în extravilan com. Vîrfu Cîmpului, jud. Botoşani, compusă din: - teren arabil neproductiv (cu destinaţie Staţie sortare pentru balastieră), în suprafaţă de 5.000 mp, cu număr cadastral 39, C.F. 9/N (nr. cds. nou 39 al C.F. 50595/com. Vîrfu Cîmpului). Imobilul se află în zona periferică a comunei, ocupată preponderent de terenuri virane şi agricole, amplasamentul nu dispune de utilităţi, iar accesul la proprietate se face pe drum pietruit. Imobilul a fost dobândit conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2939/07.10.2004 de B.N.P. Elena Roman. - 325.000,00 lei Persoanele care pretind vreun drept asupra bunurilor ce urmează a fi scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data 26.09.2019, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, C.P. 700221, jud. Iaşi. Licitaţia se va organiza în contul S.C. MINERAL COM S.R.L. care a adjudecat activul 3 în cadrul licitaţiei publice din data de 17.07.2019, ora 12.00 la preţul de 325.000,00 lei. S.C. MINERAL COM S.R.L. va putea să achite la termenul de licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie. Bunurile se vând libere de sarcini. Componenţa şi descrierea activelor scoase la vânzare, precum şi condiţiile de participare (inclusiv condiţia prezentării dovezii de depunere a garanţiei de participare în valoare de 10% din valoarea de pornire a licitaţiei), sunt cuprinse în caietele de sarcini, care se pot procura de la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, C.P. 700221, jud. Iaşi, în fiecare zi de luni până vineri, orele 09.00–16.00, până pe data de 26.09.2019, ora 12.00, în baza unei cereri prealabile (24 de ore). Relaţii suplimentare se pot obţine la: tel. 0232/243864, 0755132473, 0758049904, fax: 0232/212231 email: secretariat@insolventa.ro Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L.
Orologerii cântătoare la Rostock
19/10/2015 12:05

 Stăm la o masă a cafenelei de la Kunsthalle şi aşteptăm să treacă furtuna iscată afară. Sună din pinteni in ferestrele uriaşe ale acestei clădiri aidoma unui vapor plutind peste apele verzi ale unei campii in primăvară. Mă intristez,mă intunec, la gandul a ceea ce ar putea fi acum pe ţărmul mării, la Warnemünde. De bună seamă, in atari condiţii, toate drumurile nu mai duc spre Baltica. O părere de rău, care poate ea insăşi să fi alungat furtuna. Au rămas doar urmele ploii, bălţile ce dispar pe nevăzute. Pană să ajungem in centru, furtuna e doar o a ...

Întâlnire memorabilă cu arabescurile lui Matisse
03/10/2015 06:37

 Deşi şi-a descoperit tarziu şi intamplător vocaţia; părinţii săi, mici negustori de grane din Normandia, sortindu-l unei cariere de notar, practicată puţin timp intr-un sat din provincia natală, Henri Matisse şi a asumat-o plenar din momentul din momentul revelării. A făcut-o atunci cand a simţit că in limbajul artelor frumoase izbutea să exprime cel mai bine şi mai adevărat lumea sa lăuntrică. Încă din anii uceniciei cu Gustave Moreau, cand işi forma mana realizand copii după lucrări celebre de Chardin, Rafael, Ruysdael, ravnea la o rostire proprie. A cău ...

Încântătoarele plăsmuiri ale lui Matisse
19/09/2015 06:20

 Aşa cum se reliefează in expoziţia de Scuderia Quirinale, „Matisse –arabescuri” acesta, aidoma tuturor fovilor, a renunţat la clar-obscur şi a configurat forma prin culoare şi linie. În exprimarea cu asemenea mijloace, in realizarea „texturii mişcării”, Matisse a găsit formulele particularizante. Panzele lui au fost inundate de lumina sudului, ce i-a venit in ajutor să dea naştere unor cadre mirifice. Dar translaţia solarităţii meridionale s-a petrecut printr-o metamorfoză innobilatoare. Pictorul a surdinizat arderile şi a creat astf ...

Matisse la Galeria Quirinale
05/09/2015 05:11

 Preşedinţia Italiei a avut fericita idee de a transforma Scuderia Quirinale intr-o galerie de artă. O iniţiativă ce s-a dovedit inspirată şi roditoare in timp. În felul acesta pe langă dimensiunea administrativă, Palatul Quirinale a dobandit-o şi pe aceea de reputat topos artistic. Cei care ajung pe colina Quirinale in afara vizitării Palatului prezidenţial au privilegiul să admire creaţii artistice de referinţă in spaţiile care au fost secole adăpost pentru caii papalităţii şi regalităţii. Spectacolul comorilor de artă este intotdeauna unul strălucitor, ...

De la grajduri la cămările comorilor de artă
22/08/2015 05:09

Quirinale este cea mai inaltă dintre colinele romane. Candva, in vechimea vechimilor, fusese sălaş al sabinilor, iar in vremea romanilor adăpostea luxuriantele grădini ale lui Salust. În timpul lui Constantin s-a construit pe inălţimea nord-estică a capitalei imperiale un complex de terme foarte frecventat şi preţuit de locuitorii cetăţii eterne. De anii aceia de glorie aminteşte fantana de la poale, in apele căreia se oglindesc siluetele graţios modelate ale gemenilor Castor şi Polux. În Evul de Mijloc, Quirinale a fost şi cuib monastic. Mănăstirea „Sfinţ ...

Întâlniri cu arta la Rostock
08/08/2015 05:06

 Muzeul din Rostock şi-a aşezat colecţiile de istorie şi artă in chiliile mănăstirii Sfintei Cruci, intemeiată in 1270. Era in 1977, după incheierea lucrărilor de restaurare a secularelor construcţii. Din anul 1921 incăperile fuseseră transformate in locuinţe, asta după ce din 1586 funcţionase aici o şcoală pentru fetele din Mecklenburg. Dar in anii de după primul război mondial o şcoală intr-o fostă mănăstire nu mai prezenta atracţie. Părea vetust, depăşit. Vechea aristocraţie decăzuse, cea nouă era, chiar şi numai aparent, mai de lume şi mai practică. ...

La Rostock în regatul artelor
25/07/2015 05:14

 Rostockul, important port cu mari şantiere navale, nu şi-a uitat vocaţia hanseatică. Drumurile comerciale spre Danemarca, pe uscat şi mare, trec pe aici. Feribotul spre Iuthlanda pleacă de la Warnemünde. Vechea solidaritate a oraşelor de la ţărmurile baltice se regăseşte astăzi intr-o tradiţională reuniune de infrăţire a acestor aşezări. Un festival işi poartă caravana de la Helsinki la Sankt Petersburg, de la Tallin la Gdansk şi la Rostock. Aici este găzduită o Bienală de Artă. Pentru organizarea acesteia s-a construit o sală de expoziţii in 1969. Kunsth ...

Rostockul la orele dimineţii
11/07/2015 05:00

 Dimineaţa miracolul pare a se sfarşi. Afară e potopul. Bate un vant pieziş, rece şi o ploaie agasantă biciuie cu fraie de apă. Umbrelele se dovedesc de prisos. Le umflă rafalele aprige şi le azvarl cine ştie unde. E intuneric, urat şi frig, să nu scoţi nici un caine afară. Oamenii umblă, luand pieptiş stihiile. Sunt invăţaţi cu de astea. Dinspre Baltica lunecă banchize de nori negri, aproape atingand cu burţile lor pline de apă pămantul. Trag repede perdelele groase de catifea să nu mai văd măcar şi-mi astup urechile să nu mai aud nimic. Adorm şi cand mă tre ...

Întâlnire cu Rostockul
27/06/2015 05:53

 Călătorim spre Baltica, către străvechile aşezări ale Hansei. Vesselina Schfartz, traducătoarea şi insoţitoarea mea, bulgăroaică, căsătorită şi stabilită in Germania, a invăţat romaneşte in vremea studiilor in domeniul petrolului de la Ploieşti. E cutreierată tot timpul de nostalgia Sudului insorit din Balcania. Şi-a luat haine groase, inspăimantată de vanturile sălbatice care bat fără contenire la Rostock şi a căror furie a simţit-o in cateva randuri. Cu o seară inaintea plecării telefonase unui prieten, care-i spusese că la Rostock plouă amarnic şi su ...

Sălaşul de veci brechtian
13/06/2015 04:30

Cu un an şi mai bine inainte de moarte, Bertold Brecht, pregătindu-se de despărţirea irevocabilă, se ingrijea ca un bătran inţelept de sfarşitul său şi de cele ce aveau să se intample după dispariţia lui. La 15 mai 1955 trimisese Academiei de Arte din Berlin o scrisoare testamentară : „În cazul morţii mele doresc să nu fiu nicăieri expus in mod public. La mormantul meu nu trebuie să se vorbească. Doresc să fiu inmormantat in cimitirul de langă casa in care am locuit, pe Chausestrasse”. Într-adevăr voia lui Brecht s-a implinit. Sicriul scriitorulu ...

Amintirea Helenei Weigel
30/05/2015 04:30

 Dormitorul Helenei Weigel, a doua soţie, vreme de 32 de ani, a lui Brecht, născută in 1900, care i-a dăruit doi copii, nu are austeritatea monahală a odăii de dormit a scriitorului. Dar nici pe departe nu imprăştie aerul de alcov. O alcătuire sobră, distinsă şi rafinată. E atmosfera care-i plăcea să o respire această femeie măruntă de statură, osoasă, delicată şi puternică, tandră şi aspră, din contraste croită, atrăgand magnetic cand se afla pe scenă şi nu numai acolo privirile oamenilor. Nu sfidătoare, dar stăpană pe ea şi conştientă de forţa ce clo ...

Helene şi Bertold în Chausestrasse
16/05/2015 05:03

Helene Weigel şi Bertold Brecht erau impreună in Chausestrasse 125. Ajunseră, in sfarşit, la un liman de linişte. Agitaţia oraşului părea indepărtată, deşi centrul şi freamătul din Friederichstrasse se găseau doar la caţiva paşi. Copacii umbreau odaia de lucru in ceasurile prea insorite ca şi acasă pe timpuri, la Augsburg. De pe geam Brecht vedea mormantul lui Hegel din cimitirul Hughenoţilor. Cand singurătatea il copleşea, căci se simţea tot mai singur acum la bătraneţe, ieşea să se plimbe in cimitir sau se ducea la Berliner Ensemble, pe care el şi Helene il crease ...