Flanări prin Nivelles, Blegia (II)

Viaţa comunităţii din Nivelles, tutelată de cultul Gertrudei, Sfanta primului mileniu al omenirii, a inflorit literalmente odată cu trecerea anilor. Legăturile privilegiate cu dinastia carolingiană, ca urmare a urcării pe tron a lui Pepin cel Scurt, nepotul Gertrudei, succedat de fiul său Charlemagne şi de impăraţii germani, i-au sporit insemnătatea şi faima. Dar firul vieţii monahale s-a rupt in 1798, odată cu amurgul multor mănăstiri in părţile acestea de lume. Această stingere, cu tristeţea ei inexorabilă, n-a afectat insă rolul jucat de colegială şi nici intensita ...

 

 

Flanări prin Nivelles, Belgia (I)
21/06/2014 05:04

În Nivelles flanăm in zilele cand părinţii celor doi nepoţi ai noştri sunt acasă. Nu iese in cale ceva peste măsură de spectaculos. Mai ales in zilele de sărbătoare, atunci cand ne luăm porţia de libertate, străzile şi mai ales străduţele, mărginite de case cu cel mult două caturi sunt pustii. Ici, acolo, cate un om ce nu poate imprăştia cu silueta lui singuratecă senzaţia de oraş abandonat. Doar cafenelele şi restaurantele, deschise şi in intervalul dintre Crăciun şi Anul Nou, adună ceva lume, insă mai puţină decat in zilele obişnuite, cand la pranz şi c ...

Tiţian la Prado
07/06/2014 04:11

 Cateva dintre panzele lui Tiţian, din zecile aflate in colecţia Muzeului Prado, sunt fără indoială capodopere. „Bacanală”(detaliu) - 1518 şi „Danae” - 1552 se numără printre acestea. Au fost realizate in perioadele faste ale creaţiei patriarhului picturii, cel căruia i-a lipsit doar un an să atingă suta. Născut in 1477, dată neconfirmată, Tiţian ar fi trăit 99 de ani. Manierismul, ce cuprinsese intreaga Italie, nu l-a ocolit. A fost atins de sindrom in intervalul 1535 - 1545. Un deceniu de canonizare, care insă nu i-a afectat cariera, pentru că ...

Maeştrii italieni la Prado (II)
24/05/2014 05:22

 Sandro Boticelli a dus mai departe strădaniile lui Fra Angelico şi ale meşterilor florentini de depăşire a anchilozantelor tradiţii din quattrocento. Dar şi acest continuator are de străbătut, la randu-i vămi. Purta o povară constrangătoare, ce nu-i ingăduia să lucreze după cum ii cerea harul şi dorinţa. Numele său de pictor era cel al aurarului căruia i-a fost ucenic. Se numea Sandro de Mariano di Filipepi. În semn de preţuire pentru maestrul său, Sandro a decis să-i preia numele. Meşteşugul aurăriei, desprins de la meşter ii va marca felul de a lucra. ...

Maeştrii italieni la Prado
10/05/2014 04:58

Fra Angelico, Giovani de Fiesole, pe numele său din actele de stare civilă, un anticanonic, e unul dintre demiurgii italieni aflaţi in colecţia Muzeului Prado. Artistul a dorit fierbinte să se rupă de canoanele manierismului inaintaşilor, să scape de „formulele de origine sieneză” ale maestrului său Lorenzo Monaco şi de tentaţia mimetică a colorismului gotic, de obsedanta prezenţă in pictură a nuanţelor de aur şi albastru, socotite pioase. Inovatorii din quattrocento, promotorii naturalismului şi monumentalului, nu erau văzuţi cu ochi buni mai ales in mănăsti ...

Miracol la Prado
26/04/2014 04:54

 Păşeşti in Muzeul Prado ca intr-un labirint. De s-ar fi păstrat destinaţia iniţială, de muzeu al ştiinţelor naturii, ai fi fost tentat, intrand in expoziţie, să crezi că te-ai rătăcit intr-un univers al incremenirii. Aceasta este senzaţia pe care ţi-o dau, indeobşte, muzeele consacrate lumii vegetale şi animaliere. Dioramele, cu sălbăticiuni impăiate, colecţiile de insecte, plantele uscate in ierbare, intreaga ambianţă mortificată induc o asemenea impresie. Gigantescul dedalian al construcţiei nu ar fi făcut decat să amplifice percepţia. Amplasarea aici a un ...

Un castel în Ardenii Flamanzi
29/03/2014 05:48

 Ardenii n-au cu nici un chip carură şi alură montană. Îţi ies in intampinare nişte dealuri mătăhăloase, avand cele mai de sus cote la Kwaremint (125) şi Kluisberg (141). Înălţimile se succed intr-un tangaj vălurit şi dăruiesc imaginea unui ţinut păduros, cu păduri seculare de foioase şi păşuni intinse cu ierburi grase, lucind ca o crupă de armăsar de rasă. La poalele unei asemenea coline se cuibăreşte Ronse (Renaix, in franceză), cea mai importantă aşezare a Ardenilor. Vecinătatea cu Vallonia se simte. Cărămida aparentă este omniprezentă in f ...

 

 

ULTIMA ORA
ANUNŢ DE VÂNZARE Subscrisa, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., cu sediul în mun. Iaşi, şos. Aleea Nicolina, nr, 82, jud. Iaşi, tel: 0232/243864; fax: 0232/212231, e-mail: iasi@insolventa.ro, prin asociat coordonator Mititelu Corneliu, în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. Com-Beton S.A. Iaşi, cu sediul social în mun. Iaşi, B-dul Chimiei nr. 14, jud. Iaşi, C.U.I. RO5551582, nr. de înregistrare la O.R.C. J22/189/1994, numită potrivit Încheierii nr. 349/2017 din data de 15 martie 2017, pronunţată de Tribunalul Iaşi, Secţia II Civilă - Faliment, în dosarul nr. 8380/99/2014, anunţă în data de 27.09.2019, ora 12.00, scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare, la sediul lichidatorului judiciar din mun, Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, a următoarelor active: Nr. activ - Denumire şi descriere active - Valoare de pornire la licitaţie* (lei, fără T.V.A.) Activ 3 - PROPRIETATEA IMOBILIARĂ FUNCIARĂ amplasată în extravilan com. Vîrfu Cîmpului, jud. Botoşani, compusă din: - teren arabil neproductiv (cu destinaţie Staţie sortare pentru balastieră), în suprafaţă de 5.000 mp, cu număr cadastral 39, C.F. 9/N (nr. cds. nou 39 al C.F. 50595/com. Vîrfu Cîmpului). Imobilul se află în zona periferică a comunei, ocupată preponderent de terenuri virane şi agricole, amplasamentul nu dispune de utilităţi, iar accesul la proprietate se face pe drum pietruit. Imobilul a fost dobândit conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2939/07.10.2004 de B.N.P. Elena Roman. - 325.000,00 lei Persoanele care pretind vreun drept asupra bunurilor ce urmează a fi scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data 26.09.2019, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, C.P. 700221, jud. Iaşi. Licitaţia se va organiza în contul S.C. MINERAL COM S.R.L. care a adjudecat activul 3 în cadrul licitaţiei publice din data de 17.07.2019, ora 12.00 la preţul de 325.000,00 lei. S.C. MINERAL COM S.R.L. va putea să achite la termenul de licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie. Bunurile se vând libere de sarcini. Componenţa şi descrierea activelor scoase la vânzare, precum şi condiţiile de participare (inclusiv condiţia prezentării dovezii de depunere a garanţiei de participare în valoare de 10% din valoarea de pornire a licitaţiei), sunt cuprinse în caietele de sarcini, care se pot procura de la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, C.P. 700221, jud. Iaşi, în fiecare zi de luni până vineri, orele 09.00–16.00, până pe data de 26.09.2019, ora 12.00, în baza unei cereri prealabile (24 de ore). Relaţii suplimentare se pot obţine la: tel. 0232/243864, 0755132473, 0758049904, fax: 0232/212231 email: secretariat@insolventa.ro Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L.
Între spleen şi vrajă
15/03/2014 05:48

 Canalele care brăzdează pămantul Angliei nu mai sunt de mult străbătute de vapoare burduşite cu felurite mărfuri şi materii prime necesare industriei. Aceste cărăuşii pe ape au căzut de ceva vreme in desuetudine. Dezvoltarea transporturilor auto şi aeriene, precum şi modernizarea celor feroviare au scos din competiţie aceste căi de navigaţie, candva fremătătoare, pulsand de corăbii ca nişte căi lactee. Deşi nu au grandoarea celor din oraşele lacustre, cu poezia lor unică, canalele Angliei au ravnit, odată cu pierderea rolului jucat in traficul comercial, să se ...

Flanări duminicale la poalele Alpilor
01/03/2014 06:28

 Dacă pustietatea ogrăzilor, a caselor e atotstăpanitoare duminica in Saint Vincent, Valled'Aosta, pe străduţele ce haşurează colina suitoare spre varful Zebrionului, in schimb la hotelul Billia este ceva animaţie chiar şi la orele pranzului. Grădina cu tihna şi splendoarea sa este plină ochi. Silueta hotelului imi aminteşte, cum mai remarcasem, de hotelurile vechi ale Sinaiei. Seamănă izbitor cu un castel. Stilul nu e nici gotic, nici baroc. Linia sa simplă are o majestuozitate conferită de turnurile clopotniţă, străjuind laturile, crescand din insăşi masiva, dar z ...

Zugravul de caldarâmuri
15/02/2014 06:24

 Nu departe de piaţa din faţa primăriei din Bonn, unde negustorii strigă ca smintiţii, doar, doar, or mai prinde caţiva clienţi, să nu rămană cu sparanghelul nevandut şi să fie nevoiţi să-l arunce la gunoi a doua zi, pe strada principală de promenadă chemările acestea răzbat vătuite. E un tăram in care sunetele se aud miraculos in surdină. Se petrece cam la fel ca atunci cand un trompetist pune un dispozitiv la palnia de ieşire a cantului şi acesta se indulceşte, are moliciuni de catifea şi chiar capătă lascivităţi viscerale. În mijlocul uliţei mari se ...

Un legat al iubirii de glie şi de tot ceea ce-i românesc
01/02/2014 07:30

 Romanii s-au aflat de-a lungul istoriei in calea tuturor răutăţilor. Între cei care au pătimit cel mai aprig au fost de bună seamă trăitorii pămanturilor de-a stanga Prutului, din ţinuturile de pană la Nistru, cele cotropite in 1812 de Rusia, smulse in acel fatidic an din trupul voievodal al Moldovei lui Ştefan, numite de cuceritori Basarabia, gubernie a imperiului ţarist, apoi republică sovietică vreme de peste 40 de ani. Atunci, in 1991, Moldova, cioparţită de diabolicul „carandaş” al lui Stalin, şi-a proclamat independenţa, a cărei proclamare de i ...

Într-o cârciumioară, dar nu de la şosea
18/01/2014 08:13

 Carciumioarele italiene au şarmul lor tipic. Li se potriveşte sintagma intalnită şi pe la noi, „ca la mama acasă”. O atmosferă intimă şi o căldură sufletească te intampină din partea patronului, foarte prezent alături de clienţii lui, cat şi a personalului. E ceva necăutat, natural pe de-a intregul. Se intamplă asta poate pentru că fără un asemenea comportament nu rezişti pe o piaţă supraaglomerată. Locantele sunt puzderie, dar nu duc lipsă de meseni. Aceştia sunt primiţi şi trataţi nu in silă, ca in Romania de ieri şi de azi, ci precum nişte m ...

Testimonii picturale
04/01/2014 05:40

 Secolul al XVIII-lea al picturii engleze reprezintă timpul cand manuitorii penelului, remarcabili portretişti, descoperă, mai ales prin Richard Wilson şi Thomas Gainsborough, voluptatea zugrăvirii peisajului. Influenţaţi de spiritul italic, unde au lucrat ani indelungaţi intr-o ucenicie iniţiatică, frenetică şi pătimaşă, aceştia au aruncat peste bord, odată intorşi in ţara lor, lestul ce le greva plutirea. Au dat deoparte convenţiile ce-i stăpaniseră şi au trecut la transcrierea sinceră a lumii inconjurătoare, intr-o lectură adeseori poetică. În cazul lu ...

Marele outsider al picturii belgiene - Spilliaert
21/12/2013 04:00

 Tripleta de aur din Ostende, Ensor, Permeke, Spilliaert, nu a fost una a unităţii de monolit, ci a diferenţelor specifice. Ensor s-a afirmat ca deschizător de partie in expresionism, dar şi promotorul expresionistului flamand, al cărui principal mesager s-a dovedit a fi Permeke. Cei doi şi-au croit insă repede drumul propriu. Plămada lor diferită a impus această evoluţie. Ensor era mai caustic, Permeke vulcanic şi viguros, iar Spilliaert, al treilea din grup, introvertit, tăcut. N-au fost toţi trei prieteni. Legătura prietenească a funcţionat bilateral, Ensor cu Permeke ...

Cleopa cel de ieri, de azi, dintodeauna
07/12/2013 03:57

 Comparaţia lui Eminescu din „Epigonii” referitoare la Anton Pann, dincolo de strălucirea sa de bijuterie poetică, e talcuitoare pană-n adancuri in privinţa a ceea ce-a fost unicitate in scăpărătorul spirit pannesc. „S-a dus Pan, finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb”. Dacă printr-o minune s-ar fi intamplat să vieţuiască in acelaşi timp şi să-l fi cunoscut pe părintele Cleopa, poetul pelerin pe la chinoviile Neamţului poate n-ar mai fi oftat mahnit: „S-au dus toţi, s-au dus cu toate pe o cale neinturnată”. Acea isteţime de proverb ...

Eternităţi
23/11/2013 04:58

 Midlans, inima insulei locuită de englezi, pămantul anteic al lui Shakespeare, respiră prin toţi porii duhul cel de adanc al Angliei. Peisajul e tipic şi are valoare de paradigmă. Campurile sunt verzi şi smălţuita lor tipsie fumegă aproape dimineaţă de dimineaţă intr-un cocon de griuri, din care işi trage firul mătasea fără de seamăn a panzelor lui Turner. Imensitatea campiei e frantă din loc in loc de palcuri păduroase ori de copaci singurateci, cu ale lor rotate coroane caracatiţă. Drumuri şerpuitoare se aştern nostalgic, picurand tristeţi şi plăsmuind visă ...

Acasă la Ensor (IV)
09/11/2013 04:55

 Din Salonul Albastru, printr-un mic culoar, se păşea in sufragerie, dominată de un mare dulap neo-baroc, regăsit in picturile, desenele şi gravurile semnate de Ensor. În afară de masa solidă, rotundă, la care se dejuna şi cina, alte piese de mobilier nu existau, dar cadrul era conturat seducător, cu lucrări ce evocau pitoresc o lume şi creau acel mediu ce te ajută să arunci privirile spre ceilalţi. Între aceste piese se aflau „Mancătoarea de scoici”(1882), „Fumătorii ciudaţi” ( 1920), „Băiaşii din Ostende”(1901), &bdquo ...

O „ţară de pictori”
31/10/2013 03:02

Un faimos hermeneut francez al artelor frumoase, Henri Focillon, scria in marginaliile sale privitoare la prezenţa plină de strălucire a picturii romaneşti la Paris in 1961 cu expoziţia "Arta romanească din secolul al XIX-lea pană-n zilele noastre", de la Muzeul de la Artă Modernă, că Romania e o "ţară de pictori". De bună seamă că reputatul critic francez nu se gandise că pictura ar fi principala indeletnicire a romanilor, ci avusese in vedere faptul că acest popor dunărean era sălaş de mari artişti, care puteau sta demni langă valorile artei universa ...

Acasă la Ensor (III)
26/10/2013 04:13

Şederea lui James Ensor pe strada Flandra coincide cu schimbarea la faţă a picturii sale, cu deplasarea spre un expresionism in cheie proprie. Paleta se inflăcărează, accentele de sarcasm ajung a fi dominante in textura tablourilor. Panza in care redă imaginea străzii datează din 1981, din vremea cand domicilia la nr. 23. Pulsiunile ei cromatice sunt şăgalnice. Siluetele clădirilor nu se indepărtează de original, incat, la o ipotetică şi de nedorit dispariţie a lor, edilii ar avea la dispoziţie un preţios document pentru reconstituire. Starea de spirit a lui Ensor din timp ...