Leonardo Badea (BNR): Criza actuală ne demonstrează că este necesar să creștem robustețea economiei locale

Leonardo Badea

Dimensiune font:

| 06-04-2020 12:49

Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:

„Ultimele două crize majore, cea financiară declanșată în 2007 (continuată la nivel european prin criza datoriilor suverane) și criza sanitară pe care acum ne luptăm împreună să o depășim (care își asociază efecte economice și sociale extrem de severe), ne arată că nu este suficientă consolidarea unui singur segment al mecanismului macroeconomic, spre exemplu sistemul bancar, mai ales atunci când interconectările între sectoare sunt inevitabil extrem de puternice. Lupta împotriva fragilității sistemelor este adevărata provocare în momentul actual. Nassim Nicholas Taleb, în lucrarea Antifragile: Things That Gain from Disorder aprecia: “Antifragility is beyond resilience or robustness. The resilient resists shocks and stays the same; the antifragile gets better.” Pentru a  ajunge să ne depășim fragilitatea  trebuie în primul rând să creștem robustetea sectorului productiv, aceasta este cea mai mare provocare.

Într-adevăr, măsurile concertate și (în mare parte) coordonate la nivel internațional, european și național au făcut ca sistemul financiar să fie mult mai solid astăzi. Această robustețe dobândită prin amplificarea semnificativă a cerințelor prudențiale (capital, lichiditate, guvernanță, sisteme, proceduri, competențe etc.) îi permite inclusiv să reziste o perioadă de timp în condiții economice de o adversitate deosebită, continuând să-și îndeplinească de o manieră cel puțin satisfăcătoare funcțiile critice și ulterior să aibă un aport semnificativ la recuperarea economică. Sigur acest lucru nu înseamnă că totul funcționează bine în cadrul sectorului financiar, existând suficiente segmente ale ciclului de afaceri,  de exemplu comportamentul față de consumatori și etica de afaceri, în unele cazuri, care lasă mult loc pentru îmbunătățire. Dar din punct de vedere al solidității financiare sistemul în ansamblu este mult mai pregătit să treacă printr-o criză decât era în urmă cu zece ani.

În sectorul economiei reale realizăm acum însă că există vulnerabilități considerabile (nu doar în România ci peste tot în lume): dependențe excesive de furnizori unici și lanțuri extinse (transfrontaliere) de aprovizionare, dimensiuni minimale ale stocurilor, gamă redusă de producție (specializare), fragilitate financiară a companiilor(capital, lichiditate, acces la finanțare) etc.

Aceste vulnerabilități au ieșit în evidență, puternic creionate de actuala criză determinată de pandemia Covid-19. Reacțiile autorităților statale au fost în cea mai mare parte de urgență încercând să limiteze efectele pandemiei asupra situației generale a populației și asupra sistemului economic. Este însă evident că trebuie să gândim altfel de acum înainte, din punct de vedere al obiectivelor și mijloacelor folosite, reconstrucția și dezvoltarea economiei.

Am putea în timp, atunci când vom începe refacerea economiei după criză, să încercăm să clădim un sistem economic mai rezistent la astfel de crize caracterizate prin afectarea lanțurilor de aprovizionare și realocarea dramatică a cererii de la un sector de activitate la altul, pe baza unui model apropiat de cel pe care l-am urmat pentru consolidarea sectorului financiar.

Am putea sa regândim sistemul economic național astfel încât acesta sa poate avea capacitatea de răspuns rapidă la o criză pandemică, astfel:

(1) companiile care dețin spații pentru evenimente ar putea fi stimulate financiar ca, din proiectare sau prin adaptare, o anumită cotă din acestea să aibă capacitatea de a se transforma rapid în spații pentru îngrijirea bolnavilor;

(2) spitalele private ar putea beneficia de reduceri de impozit dacă ar adăuga funcționalități de tip ATI pentru un număr minim de paturi;

(3) demararea unui program național pentru formarea unor grupuri de lucrători voluntari din domeniul sănătății de urgență instruiți pentru a face față scenariilor de criză sanitară;

(4) producătorii de bunuri neesențiale ar putea fi ajutați pentru a investi în tehnologii de producție care să le permită să-și transforme producția în mărfuri esențiale atunci când este nevoie;

(5) guvernul ar putea stimula financiar producătorii de bunuri de urgență neperisabile (cum ar fi medicamente, măști medicale, combinezoane, dezinfectanți etc) să păstreze întotdeauna la dispoziție stocuri (rezerve) suplimentare celor uzuale  care să acopere necesarul de consum pentru cel puțin o anumită perioadă de timp;

(6) companiile din domenii cheie ar putea fi susținute pentru a menține o parte din capacitatea totală de aprovizionare pe plan intern, ceea ce le-ar face mai rezistente la șocurile globale;

(7) spitalele private ar putea fi canalizate pentru a avea contracte de tip întreruptibil (similar companiilor din domeniul energiei) astfel încât să poată să elibereze în mod oficial resursele către serviciul național de sănătate în perioadele de urgență.

Implicarea statului în cadrul acestor programe adresate sectorului privat este necesară pentru că altfel, în perioadele de normalitate, costurile ar reduce competitivitatea companiilor care implementează aceste strategii, ele putând fi eliminate de pe piață de companiile focalizate exclusiv pe termen scurt, care ignoră nevoia de durabilitate pe termen lung și utilitatea socială.

Unii cititori ar putea interpreta aceste propuneri ca o pledoarie pentru un stat puternic și supradimensionat. În realitate însă, ceea ce ne dorim este doar un stat înțelept, care prin astfel de reforme structurale să stimuleze și să susțină creșterea robusteții și versatilității sectorului privat al economiei. De fapt scopul nu este atât un stat puternic cât un sector privat puternic, capabil să traverseze o criză similară celei de astăzi, consolidat prin diversificarea rețelelor de aprovizionare, creșterea capacității de răspuns la excedent temporar de cerere, mai multă adaptabilitate a liniilor de producție etc.

Astfel, companiile vor deveni de fapt mai puțin dependente de intervenția salvatoare (și extraordinar de costisitoare) a statului în situația unor crize viitoare. Cu alte cuvinte, statul ar putea plăti mai puțin (suportabil) în timpurile bune pentru a avea un sector economic privat care să nu necesite cheltuieli exorbitante in situații de criza. Până la urmă, argumentul este similar celui care a stat la baza sporirii reglementărilor și cerințelor prudențiale în cadrul sectorului financiar: este mai ieftin să susții un efort de consolidare în perioade economice favorabile decât să suporți în timp de criză efectele fragilității sistemului și pe cele ale repornirii sale.

Vor fi și cititori care vor spune că nu orice stat își poate permite cheltuiala susținerii unor astfel de programe, că unele state au spațiu fiscal redus iar orice cheltuială îndreptată în această direcție ar însemna să se împuțineze resursele pentru sănătate, educație, protecție socială, investiții etc. În parte este adevărat: mix-ul optim de politici nu este niciodată ușor de găsit și nici lesne de implementat.

Doar că pe timp de criză costul este suportat oricum, întotdeauna, într-o formă sau alta, de toate statele și toate comunitățile. Așadar avem nevoie doar de o schimbare de optică: să fim de acord să renunțăm puțin la nivelul maxim de bunăstare pe care l-am putea avea în vremurile bune pentru ca să reducem intensitatea pierderilor și a suferințelor pe timp de criză. Ajungem astfel înapoi la un alt vechi principiu: netezirea amplitudinii ciclurilor economice. Doar că am face asta nu numai prin lărgirea spațiului fiscal (deficite mici sau surplusuri) în timp perioade favorabile ci si prin susținerea unor transformări structurale (alt concept foarte popular și general acceptat) de natură să sporească abilitatea firmelor private de a acționa chiar ele în sens contra-ciclic, cu un comportament de natură să reducă amploarea efectelor negative data viitoare când ne vom confrunta cu o criză similară.

O altă abordare inexactă apărută în ultima perioadă în spațiul public este să se interpreteze orice demers de consolidare la nivel local sau regional ca o mișcare anti-globalizare și anti-integrare. Nu cred că aceasta este calea corectă de urmat iar propunerile de mai sus categoric nu vin dintr-o astfel de perspectivă izolaționistă și protecționistă. Cred că de fapt cele două abordări sunt complementare și nu antitetice. Consolidarea economiei locale nu contravine principiilor globalizării și nu trebuie privită în opoziție cu aceasta. Consolidarea nodurilor rețelei nu slăbește puterea legăturilor dintre ele și nu afectează coeziunea acesteia, ci din contră, ii sporește rezistența la șocuri și îi crește omogenitatea. Este similar cu a spune ca o  Românie puternică este în beneficiul unei Uniuni Europene mai durabile și cu rezistență în timp, nu împotriva ei. Este același raționament (dovedit corect) pe care îl promovăm la nivelul indivizilor și societății atunci când apreciem că reducerea inegalităților crește coeziunea socială și a comunităților.

Așa cum orice călătorie importantă începe cu un prim pas și demersurile propuse pot avea o abordare graduală. Putem începe cu unul sau câteva sectoare pe care le considerăm cheie și apoi pe baza experienței dobândite am putea extinde aceste programe și către alte sectoare. De exemplu am putea viza pentru început sectorul serviciilor medicale private, al producerii echipamentelor medicale și consumabilelor aferente. Si nu există nici un motiv pentru care abordarea să nu fie una cât se poate de liberală și concurențială. Statul trebuie doar să-și angajeze sprijinul și să stabilească regulile, pentru că sectorul privat nu va întârzia să vină cu proiecte și propuneri. Dovada am avut-o chiar în aceste săptămâni când din proprie inițiativă companii private și-au manifestat public disponibilitatea sau chiar au demarat rapid modificări ale liniilor de producție pentru a răspunde cererii nou apărute (ex. dezinfectanți, măști, combinezoane etc.)”.

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA
Bancul Zilei

05:36

1. Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Comuna Gura Vaii, cu sediul social in comuna Gura Vaii, satul Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau, cod postal 607220, telefon 0371/407.500, fax 0372/002.112, e-mail: primariaguravaii@yahoo.com, cod fiscal 4278108. 2. Informatii generale privind obiectul procedurii de licitatie publica, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie vandut: - teren in suprafata de 316 mp, situat in intravilanul comunei Gura Vaii, satului Rotunda, nr. Cadastral 62185, CF 62185, apartinand domeniului privat al Comunei Gura Vaii, conform H.C.L. Comunei Gura Vaii nr. 09/22.01.2024, caietului de sarcini si temeiului legal: O.U.G. nr. 57/03.07.2019. 3. Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: la cerere, de la sediul institutiei, Compartimentul Achizitii Publice sau se poate consulta pe site-ul: www.uatcomuna guravaii.ro, sectiunea -Anunturi. 3.2. Denumirea si datele de contact ale serviciului/ compartimentului din cadrul vanzatorului, de la care pot obtine un exemplar din documentatia de atribuire: de la Compartimentul Achizitii Publice, din cadrul Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 3.3. Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 100 Lei/exemplar, ce se achita numerar la Casieria institutiei, sau in contul de trezorerie RO17 TREZ 0625 006X XX00 0079, deschis la Trezoreria Onesti, cod fiscal: 4278108. 3.4. Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 27.03.2024, ora 12.00. 4. Informatii privind ofertele: 4.1. Data-limita de depunere a ofertelor: 04.04.2024, ora 14.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Registratura Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 4.3. Numarul de exemplare in care trebuie depusa oferta: intr-un singur exemplar, intr-un plic sigilat. 5. Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 05.04.2024, ora 09.00, Comuna Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Judecatoria Onesti, cu sediul in municipiul Onesti, Str. Tineretului nr. 1, judetul Bacau, telefon 0234/311.913, fax 0234/326.170, e-mail: jud-onesti-reg@just.ro. 7. Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 08.03.2024.
ANUNȚ DE LICITAȚIE. Primăria Comunei Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CUI 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro, organizează în data de 29.03.2024, licitație în vederea vânzării terenului intravilan în suprafață de 16.000,00 mp, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, zona Dedeman. 1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei de contact etc: UAT Comuna Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CIF 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro 2. Informații generale privind obiectul procedurii de licitație publică, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie vândut: teren intravilan în suprafață de 16.000 mp, situat în Sat Uricani, Comuna Miroslava, județul Iași, zona Dedeman, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, teren proprietate privată a Comunei Valea Lupului 3. Informații privind documentația de atribuire: se regăsesc în caietul de sarcini 3.1 Modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire: la cerere, de la sediul autorității sau de pe site-ul autorității wwww.comuna-valealupului.ro 3.2 Denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul vânzătorului, de la care pot obține un exemplar din documentația de atribuire: de la Registratura primăriei, Aleea Irisului nr. 8, sat Valea Lupului, Comuna Valea Lupului, județul Iași sau de pe site-ul autorității: www.comuna-valealupului.ro 3.3 Costul și condițiile de plată pentru obținerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: gratuit 3.4 Data-limită pentru solicitarea clarificărilor: 20.03.2024, orele 16.00 4. Informații privind ofertele: se regasesc în caietul de sarcini 4.1 Data-limită de depunere a ofertelor: 29.03.2024, orele 09.00 4.2 Adresa la care trebuie depuse ofertele: Comuna Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, Județul Iași 4.3 Numărul de exemplare în care trebuie depusă oferta: un singur exemplar original 5. Data și locul la care se va desfașura ședința publică de deschidere a ofertelor: 29.03.2024, orele 11.00, Primăria Comunei Valea Lupului - Sala de consiliu, Aleea Irisului nr. 8, Comuna Valea Lupului, Județul Iași 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon și/sau adresa de e-mail ale instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Tribunalul Iași, Strada Elena Doamna nr. 1A, telefon: 0232.260.600, 0232.248.000, 0332.403.666, Fax: 0332.435.700, e-mail: tr-iasi-reg@just.ro PRIMAR, Florin-Liviu DULGHERU
Antibiotice Iași a pus în funcțiune o centrală fotovoltaică de 2,5 MW, finanțată prin PNRR, ce va asigura peste 25% din necesarul de energie electrică
28/03/2024 10:20

  * centrala fotovoltaică la sol de 2,5 MV va asigura 26,4% din necesarul de energie electrică a companiei    * noua facilitate va produce in medie 3.500 MWh/an, contribuind la r ...

PNNR: Antibiotice Iași a pus în funcțiune o centrală fotovoltaică de 2,5 MW, finanțată prin PNRR, ce va asigura peste 25% din necesarul de energie electrică
28/03/2024 09:49

 Comunicat de presă „PNNR: Fonduri pentru Romania modernă si reformată!” Antibiotice Iasi a pus in functiune o centrală fotovoltaică de 2,5 MW, finantată prin PNRR, ce va asigura peste ...

Contracţie pe piaţa ieşeană a muncii
28/03/2024 08:25

Pentru prima dată in acest an, centralizatorul remis, săptămanal de către AJOFM Iaşi arată o scădere a numărului de locuri de muncă disponibile. De la 686 posturi vacante, s-a ajuns la 664. Degeaba ave ...

  Turismul şi HoReCa, cele mai slab plătite sectoare din economie
28/03/2024 08:21

Turismul şi HoReCa se numără printre domeniile cu cele mai multe joburi noi scoase in piaţă in această perioadă, in condiţiile in care angajatorii, atat cei din Romania, cat şi cei din străinătate, a ...

Comunicat de presă  „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”  Demararea proiectului „Centru Comunitar Integrat în comuna Fântânele, județul Iași”
27/03/2024 13:57

 Comunicat de presă „PNRR: Fonduri pentru Romania modernă si reformată!” Demararea proiectului „Centru Comunitar Integrat in comuna Fantanele, judetul Iasi”

România are cele mai mici costuri orare cu forța de muncă din UE
27/03/2024 12:58

Costurile medii orare cu forţa de muncă in intreaga economie erau estimate anul trecut la 31,8 euro in UE şi la 35,6 euro in zona euro, comparativ cu 30,2 euro in UE şi 34 euro in zona euro, in 2022, arată ...

Soluții pentru repatrierea angajaților români
26/03/2024 14:47

În contextul actual, marcat de pandemia globală si de instabilitatea generată de conflictele internationale, multe tări se confruntă cu provocări economice si sociale semnificative. Una dintre acest ...

Apple și Google vor fi investigate pentru potenţiale încălcări ale noilor reglementări privind pieţele digitale
25/03/2024 14:05

Apple, Google (divizie a Alphabet) şi Meta Platforms vor fi investigate pentru potenţiale incălcări ale noilor reglementări privind pieţele digitale (Digital Markets Act - DMA), care au intrat in vigoare ...

Termenele de încasare a câștigurilor reprezintă o problemă? Descoperă finanțarea prin scontare
25/03/2024 12:43

Termenele de incasare a castigurilor reprezintă o problemă? Descoperă finantarea prin scontare Pentru companiile mici sau la inceput de drum, termenele de incasare a castigurilor pentru serviciile prestate ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei