Casa Dosoftei s-a redeschis pentru public

Construită în timpul domniei lui Antonie Ruset, între anii 1677 şi 1679, conform atestărilor documentare, Casa cu Arcade a fost, până în anul 1686, sediul celei de a doua tiparniţe din Iaşi, aici fiind tipărită prima Biblie în limba română utilizând caractere chirilice.

Consiliul Judeţean Iaşi a demarat în urmă cu câţiva ani toate procedurile necesare pentru a reabilita una dintre cele mai frumoase clădiri din Iaşi. În timpul lucrărilor s-au făcut intervenţii la pereţi, atât la interior cât şi la exterior, deoarece piatra aflată în structura acestora se măcina şi se deteriora continuu iar structura de rezistenţă a fost reabilitată. Instalaţia termică a fost refăcută complet, clădirea fiind în trecut deservită de o centrală electrică veche, incompatibilă cu necesităţile unui spaţiu muzeal amplu, care adăposteşte valori mari de patrimoniu iar instalaţia electrică a fost schimbată. Uşile exterioare, din lemn de stejar, au fost restaurate, acestea prezentând semne vizibile ale deteriorării iar ferestrele, înlocuite. Pentru persoanele cu dizabilităţi au fost realizate rampe de acces. „După un an de zile de execuţie şi după perioadă de şase luni pentru asigurarea climatului necesar acestei expoziţii am putut în sfârşit cu sprijinul tuturor celor implicaţi, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi, constructorul Iasicon, să deschidem această minunată casă ce a stat închisă publicului”, a spus, la inaugurare, Marieta Afilipoaie, Directorul Direcţiei de Proiecte şi Dezvoltare Durabilă din cadrul CJ Iaşi. 

Începând de ieri, Casa Dosoftei oferă publicului din Iaşi şi turiştilor un fragment de cultură. „Veţi găsi în aceste minunate vitrine o parte din avuţia noastră naţională. Se cuvine să mulţumim pentru această zestre unuia dintre cei mai mari muzeografi de carte, ce din păcate nu mai este printre noi, scriitorul Dumitru Vacaru. Sunt aici lucrări deosebite, cărţi în care apar pentru prima dată cuvintele limbii române, vă invit să descoperiţi, aici în arhitectura austeră tipic medievală, poveştile din cărţi dar şi poveştile cărţilor pe care le aveţi acum sub ochi”, a explicat publicului Valentin Talpalaru, muzeograf în cadrul Muzeului Literaturii Române Iaşi.

Investiţia se ridică la peste trei milioane de lei şi a fost făcută prin Programul Operaţional Regional. Ruxandra CAŞU