ÎCCJ a tranșat definitiv războiul defrişărilor de la Dobrovăţ şi Lunca Cetăţuii

La nivel declarativ, ONG-ul Agent Green, fondat în anul 2009 şi condus de Gabriel Păun, se pretinde a fi unul dintre cele mai active în domeniul protejării mediului. „Printre obiective, fondatorii enumeră protejarea strictă a celor 13 parcuri naţionale existente, înfiinţarea unor parcuri naţionale (Tarcu, Coridorul Jiului Făgăraş, Parâng, Giumalău, Ciucaş) până în anul 2030 şi includerea în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine a cel puţin 150.000 de hectare de pădure”. În fapt, după cum se poate vedea de pe portalul instanţelor de judecată, Agent Green nu-i altceva decât un cuib de procesomani. ONG-ul a deschis acţiuni împotriva aproape tuturor ocoalelor silvice din ţară. Nici agenţiile pentru protecţia mediului, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva ori Ministerul Mediului n-au fost scutite de reclamaţii. De cele mai multe ori, fără niciun suport logic, ştiinţific sau legal. Doar ca să-şi justifice sumele generoase primite ca finanţare şi obiectul de activitate.

Edificator e războiul pornit, acum mai bine de trei ani, împotriva Direcţiei Silvice Iaşi.

Zilierii din construcţii ori asistaţii social de prin bodegile rurale să decidă care copaci se pot tăia şi când anume?

„Se taie ultimele parcele cu păduri seculare cu vârsta medie de 120-160 de ani. Ministerul Mediului a aprobat exploatarea a peste 750.000 metri cubi de lemn pentru actualul deceniu fără studii de evaluare adecvată şi strategică. În lipsa acestor evaluări obligatorii, Comisia Europeană a demarat un infringement împotriva României, procedurile urmând să conducă la sancţiuni aspre care vor fi stabilite de Curtea Europeană de Justiţie în cursul acestui an. Ultimele trupuri de păduri seculare sunt măcelărite. Pădurea care se vede din dronă este plămânul marelui oraş care se vede pe fundal şi va dispărea dacă nu te implici. Vor fi scoase la licitaţie restul de parcele unde încă nu se taie dar unde arbori au fost deja marcaţi pentru tăiere. Agent Green va ataca în instanţă aceste noi tăieri planificate!”. Cu acest comunicat panicard a început ONG-ul bătălia cu Direcţia Silvică Iaşi, Agent Green reclamând cu vehemenţă ceea ce se întâmplă în pădurile Dobrovăţ şi Lunca Cetăţuii.

De partea cealaltă, Costel Alexe, pe atunci ministrul Mediului, replica: „sute de ştiri false despre Pădurea Dobrovăţ au inundat reţelele sociale în doar două săptămâni. Este o campanie de dezinformare, de zeci de mii de euro. Imagini cu o pădure defrişată din Rusia sunt prezentate ca fiind din Pădurea Dobrovăţ!”.

Agent Green a intentat proces, cerând, cu vehemenţă, stoparea tăierilor. Cu un noian de argumentaţii, toate superficiale şi doar cu aparente fundamentări ştiinţifice. Ba că nu ar exista o cartare a zonelor de cuibărit/împerechere sau de hrănire a speciilor protejate, ba că amenajamentele silvice nu prevăd care sunt parcelele unde marcarea arborilor este interzisă şi în ce perioade, ba că în luarea deciziilor nu a fost respectată procedura de consultare a publicului. Acest ultim argument e de-a dreptul hilar. Adică, gospodinele, zilierii din construcţii ori asistaţii social ce-şi fac veacul prin bodegile rurale să decidă care copaci se pot tăia şi când anume?!

„La vârste mici concurenţa interspecifică este acerbă, stoparea lucrărilor conducând la schimbări semnificative în compoziţia arboretelor”

În pădurile din întreaga lume, copacii se mai şi taie. Încă din preistorie. Chiar şi cei seculari, dacă nu sunt monumente istorice. E ceva normal, ecologic şi se cheamă toaletare. Operaţiune nu doar utilă, chiar obligatorie pentru sănătatea pădurii. Explicaţia e simplă, copacii bătrâni, cu rădăcinile lor adânci şi întortocheate, sufocă dezvoltarea arborilor tineri (arborete). Dacă nu se taie, pădurea moare în mai puţin de-o generaţie. „Prin oprirea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor prevăzute în amenajamente silvice, aşa cum solicitase asociaţia de mediu prin cererea de chemare în judecată, se poate ajunge inclusivla dispariţia completă a regenerărilor, în special a speciilor de valoare. Dinamica dezvoltării arboretelor tinere este una foarte accelerată, la vârste mici concurenţa interspecifică este acerbă, stoparea lucrărilor conducând la schimbări semnificative în compoziţia arboretelor şi afectarea potenţial ireversibilă a stării de conservare a habitatelor”, afirmau cei de la Direcţia Silvică Iaşi referitor la ceea ce se întâmpla în pădurile Dobrovăţ şi Lunca Cetăţuii.

Lupta în instanţă a durat până joi, 2 februarie a.c., când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv solicitarea formulată de asociaţia Agent Green privind suspendarea amenajamentelor întocmite pentru ocoalele silvice Lunca Cetăţuii şi Dobrovăţ din cadrul Direcţiei Silvice Iaşi.

Au fost aproape trei ani de hărţuiri în sălile de judecată, energie şi timp irosite doar pentru ca un ONG să-şi justifice existenţa şi banii primiţi. „Direcţia Silvică este responsabilă de starea bună de conservare a habitatelor de pădure constatată în prezent. Putem spune că lucrările silvice reprezintă principalul factor responsabil de felul în care aceste păduri arată în prezent. Lucrările de îngrijire a arboretelor efectuate până în prezent au permis dezvoltarea şi menţinerea habitatelor de pădure şi declararea în actualele limite a sitului ROSCI0135 Pădurea Bârnova - Repedea. Continuarea aplicării acestor măsuri este benefică stării de conservare a habitatului”, a fost comentariul instituţiei după hotărârea ÎCCJ.

Claudiu CONSTANTIN, Daniel BACIU