Inteligența artificială ar putea schimba radical domeniul chirurgiei cardiovasculare

 * în România este nevoie de 16 ani pentru a deveni chirurg cardiovascular, incluzând facultatea de medicină și rezidențiatul, și până la 20 de ani în cazul sub-specializării * acest parcurs lung de formare face ca profesioniștii să fie foarte calificați și valoroși, dar și dificil de păstrat * este o provocare întâlnită în întreaga Europă, unde calitatea formării și oportunitățile practice variază semnificativ

În cadrul întâlnirii anuale a Societății Euro-Asiatice de Chirurgie Cardiovasculară și Toracică, derulată nu demult la Iași, președintele acesteia, prof. univ. dr. Grigore Tinică, a discutat despre transformările și provocările majore care modelează în prezent domeniul său de expertiză. Cu o carieră construită cu dedicație în România, renumitul chirurg cardiovascular și-a exprimat recunoștința pentru oportunitatea de a conduce această societate și a reamintit importanța colaborării și inovației pentru a susține progresul

Chirurgia cardiovasculară a evoluat în timp, construindu-se pe baza cercetării și a inovației aduse de pionieri ai domeniului. În România, lipsa echipamentelor și distribuția inegală a centrelor specializate afectează accesul pacienților la îngrijire specializată. Cu toate acestea, Institutul de Boli Cardiovasculare Iași joacă un rol central, furnizând servicii de înaltă specializare și tratând o populație de peste 5 milioane de oameni. În ultimii ani, institutul a efectuat peste 100.000 de proceduri intervenționale și 15.000 de intervenții chirurgicale, devenind un model de referință pentru îngrijirea cardiovasculară în regiune.

În prezent, ne confruntăm cu o distribuție inegală a centrelor și a expertizei cardiovasculare în întreaga țară. Majoritatea acestor centre de înaltă specializare sunt concentrate în București și în regiunea de vest, iar alte centre izolate sunt distribuite în părțile de sud și est ale țării. Institutul de Boli Cardiovasculare Iași (IBCV) contribuie la sănătatea și bunăstarea a peste 5 milioane de locuitori din regiune, deservind una dintre cele mai mari populații ale oricărui institut cardiovascular din Europa. Cu un raport de 42.370 de locuitori pe pat de spital, IBCV joacă un rol esențial în furnizarea de îngrijire cardiovasculară specializată pentru o regiune vastă.  „Am muncit din greu pentru a transforma institutul nostru într-un cămin pentru pacienții noștri și într-o oportunitate pentru medici, asistenți medicali și perfuzioniști de a-și îmbunătăți abilitățile. În acest cadru, aceștia au un cuvânt clar în deciziile clinice, cercetare și practică. Misiunea noastră, structurată în trei direcții, este de a oferi educație medicală de clasă mondială, oportunități de învățare de ultimă oră și cercetare de pionierat, toate cu sprijinul Universității de Medicină și Farmacie din Iași”, a precizat prof. univ. dr. Grigore Tinică.

Educația medicală în vremuri fără precedent. Provocările rezidențiatului în chirurgia cardiovasculară și burnout-ul

Domeniul chirurgiei cardiotoracice oferă un peisaj complex de provocări și oportunități pentru tinerii chirurgi aflați la început de carieră. Pentru a face față acestor provocări, este necesar un curriculum unificat la nivel european, precum și introducerea unui examen al Consiliului European de Chirurgie Cardiotoracică (EBCTS) pentru toți medicii rezidenți din Europa, înainte de a primi certificarea oficială. Totuși, din cauza diferențelor regionale în formare, nu toate țările europene, inclusiv România, au făcut acest pas obligatoriu.

„Știu că mulți rezidenți sau tineri chirurgi se întrebă de ce ar renunța cineva la 16, 18, chiar 20 de ani din viața sa pentru a deveni chirurg cardiovascular? Drumul este lung, riscurile sunt mari, iar cerințele sunt constante. Răspunsul este simplu: pentru că merită. Fiecare moment petrecut în acest domeniu, fiecare oră de muncă fără somn, fiecare decizie complexă cu care ne confruntăm în sala de operație merită, pentru că salvăm vieți în moduri care nu sunt egalate de nicio altă specialitate. Aceasta este profesia celor care schimbă regulile jocului, iar fiecare dintre cei prezenți în această sală, fie că realizați sau nu, este așteptat să fie unul dintre aceștia”, a continuat prof. univ. dr. Grigore Tinică.

Este nevoie de 16 ani pentru a deveni chirurg cardiovascular în România, incluzând facultatea de medicină și rezidențiatul, și până la 20 de ani în cazul sub-specializării. Acest parcurs lung de formare face ca acești profesioniști să fie foarte calificați și valoroși, dar și dificil de păstrat. Aceasta este o provocare întâlnită în întreaga Europă, unde calitatea formării și oportunitățile practice variază semnificativ. Un examen de acreditare standardizat la nivel european și ghiduri uniforme ar putea contribui la asigurarea unei formări de înaltă calitate pe întregul continent.

„Burnout-ul acesta este foarte real în chirurgia cardiovasculară, unde presiunea emoțională și fizică este imensă, iar deciziile de viață sau de moarte fac parte din rutina zilnică. Chirurgii trăiesc adesea pentru a munci, nu muncesc pentru a trăi, confruntându-se cu o presiune constantă, ceea ce poate duce la epuizare emoțională și la o detașare de pacienți. Medicii tineri sunt deosebit de vulnerabili, iar doar 10% dintre chirurgii cardiovasculari din întreaga lume sunt femei. Mulți părăsesc domeniul înainte de a se integra pe deplin în acesta, din cauza presiunilor de la locul de muncă și a lipsei unui echilibru între viața profesională și cea personală”, a atras atenția reputatul chirurg cardiovascular.

Pe măsură ce generația Baby Boomers atinge vârsta de 65 de ani, cererea de proceduri cardiovasculare va crește, deoarece peste două treimi dintre persoanele de peste 65 de ani suferă de boli cardiovasculare. Cu toate acestea, mulți dintre experții actuali în domeniu se vor pensiona în următorii 10-15 ani, în timp ce tot mai puțini absolvenți intră în acest domeniu din cauza volumului de muncă și a problemelor salariale. „Chiar nu putem permite ca acest lucru să se întâmple. Este un apel la acțiune pentru liderii din domeniu: trebuie să atragem tinere talente și să folosim inovația ca aliat”, a punctat șeful IBCV.

Autonomia pacientului în luarea deciziilor

Autonomia pacientului în luarea deciziilor devine din ce în ce mai importantă, în special atunci când este implicată echipa cardiacă. Mulți pacienți au idei preconcepute despre tratament, obținute de pe internet sau de la oameni care nu sunt de specialitate, adesea înainte de a consulta experții. În calitate de chirurgi, trebuie să comunicăm clar și respectuos, echilibrând dreptul pacientului de a alege cu recomandările noastre profesionale. „Peisajul răspunderii medicale prezintă, de asemenea, provocări care nu pot fi ignorate. Medicina defensivă a devenit o realitate nefericită în multe dintre practicile noastre, iar chirurgii cardiovasculari se numără printre cei mai expuși la riscuri din cauza frecvenței evenimentelor adverse grave. Solicitarea excesivă a testelor de diagnostic, evitarea pacienților cu risc ridicat și trimiterea acestora la alți medici, uneori nejustificat, sunt semnele unui sistem condus de teama unor acțiuni în justiție. Această problemă este amplificată în România de o adevărată vânătoare de vrăjitoare împotriva medicilor”, a continuat prof. univ. dr. Grigore Tinică.

Provocări și inovații în chirurgia cardiotoracică

Privind în viitor, putem vedea clar că chirurgia cardiovasculară are un viitor strălucit, dar se schimbă rapid. Medicii trebuie să rămână deschiși la idei noi și să fie pregătiți să adoptăm inovația. Inteligența artificială (IA) este parte din soluție. Mulți dintre noi deja folosesc IA fie pentru studii, fie pentru a învăța sau pentru a analiza date. „Inteligența artificială ar putea schimba radical domeniul nostru. Aceasta îmbunătățește imagistica, ajută medicii să ia decizii și combină cardiologia și chirurgia într-o metodă unică, centrată pe pacient. Pe măsură ce privim înainte, tehnologia transformă chirurgia cardiovasculară în moduri la care puteam doar visa în urmă cu câțiva ani. Instrumente precum realitatea augmentată, tehnologia gemenilor digitali, big data și imprimarea 3D nu fac doar ca intervențiile chirurgicale să fie mai precise, ci schimbă modul în care diagnosticăm, tratăm și chiar prevenim bolile cardiovasculare”, a continuat prof. univ. dr. Grigore Tinică.

Cel mai mare spital cardiovascular din România

În timp, specialiștii se gândesc cum să depășească aceste provocări și să îmbrățișeze oportunitățile imense care îi așteaptă, fiind vorba despre un nou spital ce se va ridica la Iași. „Noua unitate va îmbunătăți semnificativ rezultatele pentru pacienți și va deveni un centru de inovație clinică și educație medicală. De asemenea, va servi drept un hub pentru integrarea celor mai recente progrese în domeniul nostru – inteligență artificială, realitate augmentată, robotică și multe altele. Acest spital va servi drept model pentru ceea ce este posibil atunci când îmbinăm tehnologia de ultimă oră cu îngrijirea centrată pe pacient”, a conchis prof. univ. dr. Grigore Tinică. Noul proiect va reduce listele lungi de așteptare, va oferi tratamente la timp și va sprijini formarea următoarei generații de chirurgi cardiaci cu ajutorul celor mai noi inovații.

Maura ANGHEL

 

„Între 2000 și 2023, peste o jumătate de milion de pacienți au fost tratați în institut. Am efectuat aproximativ 100.000 de proceduri intervenționale și mai mult de 15.000 de intervenții chirurgicale. Este critică necesitatea mai multor astfel de centre, dotate cu infrastructură de ultimă generație și profesioniști medicali talentați, nu doar în România, ci la nivel global” - prof. univ. dr. Grigore Tinică, directorul IBCV