Tagma prosperă a zilierilor
Dimensiune font:
Zilierii „la negru” nu apar în statisticile oficiale, nu figurează drept şomeri cu ajutor ori alocaţie de sprijin, nu-s trecuţi nici în registrele de la ITM. Cât priveşte numărul lor, estimările nu pot avea o rigoare statistică... Însă, un calcul al specialiştilor indică faptul că ar fi câteva mii bune la nivel de municipiu şi aproape triplu în restul judeţului Iaşi!
De câteva săptămâni bune asistăm la un adevărat boom al anunţurilor de mică publicitate, atât în print, cât şi pe online, cu tot soiul de oferte de servicii. Cele mai multe, bineînţeles, în construcţii: tencuieli, montaj gresie-faianţă, ridicări de case la roşu, amenajări interioare, fântâni. Dar sunt destule şi în rest. Agricultură, peisagistică, diverse reparaţii, cam de toate.
Conform tradiţiei, se merge la mica înţelegere, fără facturi, chitanţe, viramente bancare, impozite, fiscalităţi enervante. Simplu şi eficient, pe încredere, cu o eventuală arvună.
Niciunul dintre aceşti „meseriaşi” nu figurează în statistici drept şomeri, cei mai mulţi fac parte din categoria celor fără venit, dar sunt şi destui care au joburi stabile. Pentru aceştia din urmă este chestie de hobby, de ciubucăreală, o rotunjire elegantă a veniturilor. Rotunjire deloc de lepădat, că media e de 100 de lei la zi. La care se adaugă, deseori, tradiţionalele stimulente: ţigări, băutură, mâncare, transport.
În timp, zilierii la negru au devenit tot mai experimentaţi, s-au profesionalizat, dacă putem spune aşa. Şi-au construit adevărate reţele de muşterii şi nu-şi fac niciun fel de griji în ceea ce priveşte viitorul. Sănătate să fie, că banii vin oricum!
Plus că s-au înmulţit vârtos în ultimii ani, ajungând, după unele estimări, la aproape 20.000 de mii de practicanţi ai muncilor nefiscalizate la nivel de judeţ, cei mai mulţi având domiciliul în mediul rural. Că s-au mai băgat şi destui din cei care au locuri de muncă stabile şi suficient timp liber. Cei care lucrează-n ture gen 12 cu 24 ori 24 cu 48.
Afacerea prosperă şi, de cele mai multe ori, ambele părţi sunt mulţumite. Şi „angajatorii”, dar şi „angajaţii”.
Guvernul s-a sucit
Până recent, munca sezonieră putea fi prestată, oficial, numai în domeniile agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură (exceptând exploatările forestiere), pescuit şi acvacultură. De curând, însă, lista a fost completată cu activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor; publicitate; activităţi de interpretare artistică – spectacole, activităţi-suport pentru interpretarea artistică – spectacole, activităţi de gestionare a sălilor de spectacole; creşterea şi reproducţia animalelor semidomesticite şi a altor animale; activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente; activităţi de întreţinere peisagistică – plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini (exceptând grădinile private); restaurante; baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor; activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor naturale.
Prin modificarea iniţială, autorităţile au dorit să elimine folosirea excesivă a zilierilor pentru a evita plata contribuţiilor sociale, însă măsura a fost prea drastică şi a impus costuri suplimentare exagerate.
Mai precis, multe firme şi antreprenori independenţi au rămas, în primele patru luni din 2019, doar cu varianta angajării în baza contractului individual de muncă pentru prestarea unor activităţi sezoniere. Iar raporturile de muncă în baza contractului aduc costuri mult mai mari decât folosirea zilierilor. Marcel FLUERARU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau