Există o legătură între migrene și hipertensiunea arterială?

În cazul în care apar simptome problematice declanșate de hipertensiunea arterială acestea nu trebuie ignorate, ci este esențial să te adresezi unui medic cât mai curând. Migrenele severe se află pe lista de manifestări posibile, iar specialiștii au decis să analizeze cât de strânsă este legătura dintre durerile de cap și nivelul tensiunii arteriale.

Studiile efectuate până în prezent oferă rezultate diferite, care se află adesea în conflict cu privire la această legătură de cauzalitate.

În cadrul unui studiu realizat de cercetătorii din Iran s-a observat că migrenele care apar prin asocierea cu hipertensiunea arterială se manifestă în părțile laterale ale capului. Se va remarca și impresia de pulsații, care se agravează dacă se realizează activități solicitante din punct de vedere fizic. Potrivit specialiștilor, hipertensiunea arterială poate cauza migrenele deoarece afectează bariera sânge-creier, cauzând o presiune crescută la nivelul creierului și o pierdere de sânge la nivelul neuronilor. Consecințele vor fi edemul sau umflăturile, manifestări problematice deoarece creierul nu are spațiu pentru a-și crește dimensiunile. Umflarea agravează presiunea exercitată asupra creierului, ceea ce va face ca durerile de cap să se accentueze, să apară amețeala, starea de greață, confuzia, starea de slăbiciune, crizele sau vederea în ceață. Dacă se administrează un tratament specific pentru hipertensiune aceste simptome problematice dispar în cel mult o oră.

Asociația Americană pentru Sănătatea Inimii consideră că migrenele nu se vor manifesta când o persoană are hipertensiune arterială decât în cazul în care nivelul tensiunii depășește 180/120mmHg. De asemenea, cercetătorii au analizat și dacă migrenele frecvente pot afecta sănătatea inimii. În cadrul unui studiu care a vizat 1.914 persoane diagnosticate cu hipertensiune s-a monitorizat starea de sănătate a pacienților și frecvența migrenelor într-un interval de 30 de ani. Rezultatele obținute nu au arătat nicio conexiune între riscul de deces ca urmare a bolilor cardiace și severitatea sau frecvența migrenelor.

În aceste condiții, se consideră că nu există indicii clare că persoanele care au probleme des cu migrenele ar putea avea un risc ridicat de afecțiuni cardiovasculare. Oamenii de știință consideră, însă, că durerile de cap pot fi un semnal de alarmă privind necesitatea începerii tratamentului în anumite cazuri. De asemenea, sunt un indicator util pentru pacienți, favorizând continuarea tratamentului prescris.

Nu toate persoanele care au hipertensiune vor avea simptome clare, acesta fiind și motivul pentru care această afecțiune este numită adesea „ucigașul tăcut”.  În momentul în care tensiunea crește rapid la valori de peste 180/120mmHg se consideră că persoana în cauză a intrat în criză hipertensivă.

 

- durerile de spate;

- dificultățile de vorbire;

- aprinderea la față;

- hemoragiile nazale;

 - starea de slăbiciune;

- amorțirea brațelor;

- anxietatea severă;

- respirația întretăiată;

- modificările vederii.

O criză hipertensivă netratată poate avea efecte secundare severe.

 

- durerile în zona pieptului;

- deteriorarea temporară sau permanentă a vederii;

- atacul de cord;

- edemul pulmonar;

- leziunile renale;

- accidentul vascular cerebral. 

 

În cazul în care ai o durere de cap puternică, asociată cu hipertensiune, trebuie să te adresezi medicului pentru tratament de urgență. Nu aștepta sperând că tensiunea arterială se va reduce de la sine.