După explozia din nordul Rusiei, care a implicat material nuclear, au apărut temeri că dimensiunile reale ale accidentului sunt ascunse, așa cum s-a întâmplat la Cernobîl. Radiațiile din Europa sunt însă în limite „naturale”, iar un expert explică cel mai pesimist scenariu pentru România.
Măsurătorile făcute deasupra Europei, prin programul Comisiei Europene REMon, arată niveluri foarte reduse ale radioactivității gama deasupra României, care se înscriu în limitele de jos ale emisiilor naturale, la fel ca, de altfel, deasupra întregii Europe. Harta se bazează pe stații de monitorizare independente, iar nivelul de radioactivitate din România se înscrie în intervalul 100-200 nano-Sieverts. Nivelul este foarte scăzut. Alerta începe de la valori între zece și o mie de ori mai mari.
Petre Cornel Min, șeful Centrului de Răspuns la Urgențe de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), a explicat pentru Europa Liberă că valorile înregistrate deasupra Europei reprezintă „fondul natural” de radiații, înregistrat în mod constant:
„Noi trăim în permanență cu radiații – solare, din scoarța terestră, la un moment dat a fost la modă discuția despre radon. Radonul se găsește în scoarța terestră și este emis în atmosferă, el contribuie la nivelul radiațiilor. Faptul că acum nivelul este foarte scăzut ne arată că nu există un factor de risc”.
Expertul explică faptul că o unitate de măsură a radioactivității pentru corpul uman este Sievert-ul, iar alerta începe când radiațiile ating valori cuprinse între micro-Sieverts și mili-Sieverts, adică într-un interval de 10 până la 1.000 de ori mai mare decât nivelul actual de 100-200 de nano-Sieverts (1 micro-Sievert înseamnă 1.000 de nano-Sieverts, iar un mili-Sievert înseamnă 1.000 de micro-Sieverts).
În urma accidentului de la Fukushima, spune Petre Min, în România au fost valori mai crescute, dar nici atunci nu au atins nivelul de micro-Sieverts.
Aceste cifre nu sunt însă alarmante. Spre exemplu, în Marea Britanie doza medie anuală de radiații la care este expusă populația este de 2,7 mili-Sieverts, cea mai mare sursă de radiații fiind Radonul, un gaz radioactiv emanat de descompunerea altor elemente radioactive, prezente și în mediul înconjurător. Conform guvernului britanic, pentru ca un om să aibă simptome ale contaminării radioactive, ar fi nevoie de o expunere la o doză de 1.000 de mili-Sieverts, iar o doză care ar ucide jumătate din populația expusă, în decurs de o lună, ar trebui să fie de 5.000 de mili-Sieverts.
Cel mai pesimist scenariu al accidentului din nordul Rusiei
Expertul CNCAN Petre Cornel Min a explicat într-un interviu pentru Europa Liberăcă analizele făcute de autorități și scenariile meteorologice luate în calcul nu au relevat posibilitatea creării unui nor radioactiv care să se creeze în regiunea Arhanghelsk și să vină 2.500-3.000 de kilometri până în România. Ploaia, dimensiunile și locul exploziei (relativ la nivelul solului, nu la o altitudine mare), precum și cantitatea de material radioactiv care putea fi implicată în accident nu permit crearea unui așa-zis nor radioactiv.
Europa Liberă: Ce înseamnă mai exact un nor radioactiv, în ce constă el?
Petre Cornel Min: „Este un amestec de aer cu pulberile care sunt în aer și diverși radionuclizi, care depind de sursa respectivă”.
Europa Liberă: Și cum se deplasează?
Petre Cornel Min: „Puteți să vă imaginați o particulă ușoară, care poate pluti în aer. Dacă plouă, apa antrenează particula respectivă și se depune pe sol. De la nivelul solului, de unde se produce evenimentul respectiv, putem considera un volum finit. Când se răspândește în aer, avem un volum infinit, nu mai putem să vorbim despre o anumită concentrație. Practic, este o diluție. Ca și cum ați pune o picătură de cerneală într-o sută de litri de apă. Practic, nu se observă nimic, chiar dacă inițial ați avut ceva albastru. Efectiv este o diluție în aer”.
Europa Liberă: Există vreun risc să apară un nor radioactiv, în urma unui accident așa cum s-a întâmplat în nordul Rusiei?
Petre Cornel Min: „Din punctul nostru de vedere și al analizelor pe care le-am făcut, mai ales cu meteorologia care a fost din data de 8 august, cu predicțiile pe mai departe, și dacă ar fi fost ceva la niște niveluri foarte mari, în România oricum nu ar fi ajuns. Noi am făcut simulări, analizăm permanent pentru că în fiecare zi se updatează predicțiile meteorologice și facem analize pe scenariile respective cu noile date. Nu se poate”.
Europa Liberă: Cât de mare ar trebui să fie nivelul radiațiilor acolo ca să ajungă ceva semnificativ peste România?
Petre Cornel Min: „Nu avem date exacte despre cât de mare a fost acolo. Noi am creat propriile scenarii, mergând pe scenariul pesimist, ca să putem să analizăm. Din datele pe care le avem, explozia a avut loc la sol, deci nu se putea transporta foarte mult timp, indiferent de tipul particulelor care s-ar fi ridicat în aer. A fost ploaie, iar distanța fiind foarte mare, de mii de kilometri, din analizele noastre și conform meteorologiei, au fost foarte multe depuneri. Chiar dacă nu ar fi fost ploaie, dispersia în atmosferă tot ar fi fost mare. Nu ar fi ajuns atât de mari încât să ne punem problema că există un nor radioactiv”.
Europa Liberă: Dumneavoastră ați plecat de la ideea că a fost o explozie la nivelul solului? Pentru că primele informații erau că explozia a avut loc pe o platformă marină.
Petre Cornel Min: „Noi am făcut analizele luând în calcul mai multe scenarii, pe informațiile luate din presă. Nu avem informații oficiale despre datele reale. Dar noi am folosit mai multe scenarii, de la 10 metri înălțime până la 1 kilometru înălțime. Și am cercetat și scenariul cel mai defavorabil. Explozia la sol nu este scenariul cel mai rău. Un scenariu defavorabil – în sensul că acele particule pot fi antrenate pe o zonă cât mai întinsă – este să fie la o înălțime cât mai mare. Este vorba de împrăștiere. Un nor la un kilometru altitudine poate purta mai mult particulele. Dar ele au tendința să se depună, nu plutesc la nesfârșit, este vorba de atracția gravitațională. Iar precipitațiile favorizează depunerea mult mai rapidă”.
Europa Liberă: Lumea se raportează la Cernobîl, a rămas în mentalul colectiv. Putem să ne raportăm acum la acel accident?
Petre Cornel Min: „Nu putem să facem o echivalență între acest eveniment și un accident la o centrală nucleară, pentru că este pur și simplu vorba de cantitatea de material radioactiv. În acest caz cantitatea este infinit mai mică față de cea dintr-un reactor de centrală nucleară. Probabil că riscurile, la o astfel de rachetă, sunt strict legate de efectele mecanice, ca și în cazul unei bombe – suflul, explozia în sine. Factorii de risc sunt mai mult în zona în care se întâmplă”.
Lipsa de transparență inițială și contradicțiile autorităților ruse, după explozia de pe 8 august, de la baza navală de testare a rachetelor Nyonoksa, din nordul Rusiei (regiunea Arhanghelsk), care a ucis cinci oameni de știință ruși, i-au făcut pe mulți să se întrebe cât de mare este de fapt dimensiunea accidentului nuclear, pus pe seama exploziei unui motor de rachetă aflat în testele armatei ruse.
Populația din imediata apropiere a locului, din Severodvinsk, a luat inițial cu asalt farmaciile, pentru a-și face provizii de iod împotriva radiațiilor, iar la aproape două săptămâni de la incident lumea din zonă este nervoasă că nu a primit explicații clare despre ce s-a întâmplat și dacă există un pericol real pentru populație. „Ce este jignitor este că a fost clar o explozie și a existat radioactivitate. De ce nu au dat alarma, să spună oamenilor ce s-a întâmplat? Ne amintim de Cernobîl. Știm ce s-a întâmplat”, a declarat un localnic pentru Europa Liberă.
SCENARIILE NEGRE prind contur: Rusia și-a închis două staţii pentru măsurarea nivelului radioactivităţii, după explozia rachetei nucleare
Două staţii pentru măsurarea nivelului radioactivităţii au fost oprite după explozia unei rachete cu propulsie nucleară în nordul Rusiei, anunţă Organizaţia Tratatului de Interzicere Completă a Testelor Nucleare, situaţie care generează preocupări referitoare la ascunderea probelor, scrie WSJ.
Două staţii ruse pentru detectarea radiaţiilor nucleare au încetat să mai transmită date la două zile după explozia produsă pe 8 august într-un poligon de testare a rachetelor din nordul Rusiei, a declarat Lassina Zerbo, directorul Organizaţiei Tratatului de Interzicere Completă a Testelor Nucleare, informează mediafax.ro.
Lassina Zerbo a declarat pentru publicaţia The Wall Street Journal că au fost cerute explicaţii despre oprirea transmiterii datelor, iar autorităţile ruse au afirmat că sunt "probleme în reţelele de comunicaţii".
"Aşteptăm noi date despre repunerea în funcţiune de staţiilor şi a sistemelor de comunicaţii", a precizat Lassina Zerbo.
Cele două staţii - din localităţile Dubna şi Kirov - fac parte din reţeaua mondială care are rolul garantării că ţările care au arme atomice se conformează Tratatului de Interzicere Completă a Testelor Nucleare. Rusia susţine că respectă acest tratat, care nu este încă ratificat la nivel internaţional.
Situaţia generează temeri că Administraţia de la Moscova încearcă să limiteze accesul la dovezi despre explozia rachetei cu propulsie nucleară.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Controlul Armamentului, Daryl Kimball, a declarat pentru WSJ: "Este o coincidenţă bizară că aceste staţii au oprit transmiterea de date imediat după incidentul din 8 august. Probabil că vor să ascundă detaliile tehnice ale sistemului de propulsie pe care încearcă fără succes să îl dezvolte, dar acesta nu este un motiv legitim pentru oprirea transmiterii datelor de monitorizare a respectării interdicţiei privind testele nucleare".
Statele Unite au acuzat Rusia de efectuarea unor teste nucleare de calibru mic, însă Administraţia de la Moscova a respins acuzaţiile. "Testele atomice nu pot fi efectuate în secret", a declarat recent parlamentarul rus Vladimir Şamanov.
Săptămâna trecută, Administraţia Vladimir Putin a anunţat că, în pofida accidentului de tip nuclear din regiunea arctică, Rusia va continua eforturile de înarmare, subliniind că evoluţiile tehnologice sunt "cu mult înaintea nivelului din alte ţări". "Din nefericire, se întâmplă accidente. Sunt tragedii. Dar, în acest caz particular, este important să ne amintim de eroii care şi-au pierdut vieţile în acest accident", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Eforturile Rusiei de a dezvolta tehnologii militare de acest tip rămân "considerabil cu mult înaintea nivelului din alte ţări", a subliniat Dmitri Peskov. Rugat să comenteze informaţiile despre efectele nocive ale accidentului nuclear asupra populaţiei, Peskov a precizat: "Nu am nimic de adăugat în afară de ce am spus. Vă pot asigura că într-o astfel de situaţie toate agenţiile competente fac totul pentru a garanta că este garantată securitatea cetăţenilor Federaţiei Ruse".
Agenţia nucleară din Rusia (Rosatom) a confirmat că explozia accidentală din zona arctică s-a produs în timpul testării unor noi tipuri de "armament", subliniind că proiectele militare vor continua. Cel puţin cinci ingineri au murit în accidentul s-a produs săptămâna trecută într-o bază militară din regiunea Arhanghelsk, pe litoralul Mării Albe. Conform experţilor americani, deflagraţia ar putea avea legătură cu testarea noii rachete de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (SSC-X-9 Skyfall, conform terminologiei NATO). Imediat după explozie, nivelul radiaţiilor a crescut în orăşelul Severodvinsk, situat la 40 de kilometri est de Poligonul militar Nionoksa din regiunea Arhanghelsk.
Incidentul de tip nuclear intervine într-un moment crucial în competiţia militară dintre Statele Unite și Rusia. Administrația Donald Trump tocmai a finalizat procedura de retragere din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), argumentând că Rusia a încălcat acordul. La rândul său, Administraţia Vladimir Putin a avertizat că va fi nevoită să dezvolte noi tipuri de armament după retragerea SUA din Tratatul INF.
UPDATE -
Riscurile nu există nici măcar teoretic, ne-a transmis , astăzi, profesorul universitar ieşean Silviu Gurlui. „Şansele unui scenariu apocaliptic sunt reduse la zero. Explozia a fost de calibru mic. Teoretic, particulele s-au dispersat demult în aer. Nu ştiu cât "material" mai este în focarul exploziei. Dacă a rămas, cât a rămas? Dacă a rămas, populaţia de acolo ar fi putut fi în pericol. Sunt înregistrate alte cazuri din vecinătate, în afara celor implicaţi în explozie? Se pare că nu. Apoi, până acum am fost favorizaţi de masele de aer. Nu cunosc nicio ţară din UE care să fie în stare de alertă de grad maxim. Eu fac cercetări şi dacă am date, voi reveni!”.
Ca specialist în domeniul protecției mediului înconjurător, dar mai ales al vieții, consider că trebuie să vă informez, dar nu pentru a vă alarma sau panica, ci pentru a putea acționa fiecare în mod individual și preventiv pentru protecția necesară.
Experții europeni în urmărirea nivelului de distribuție al radiațiilor electromagnetice și mai ales radioactive, au elaborat împreună cu experții europeni în meteorologie o hartă a dinamicii și distribuției nivelului de radioactivitate pe continentul nostru în urma accidentului nuclear din Rusia de la Arhanghelsc.
Harta a fost dată publicității și este un material public care circulă pe toate mijloacele virtuale de informare din UE. Din analiza hărții rezultă că mâine, 19 august 2019, acest nor radioactiv va ajunge și peste tot teritoriul României. Încă nu se știe cât timp va staționa și ce nivel periculos de radioactivitate va prezenta în cadrul fiecărei regiuni geografice a țării.
Regretabil este că ”specialiștii sau experții români” (dacă om mai avea așa ceva), tac, iar tăcerea lor este pe drept cuvânt ucigătoare pentru întreaga populație din România. Mass-media ne informează cu tot felul de știri mai puțin importante pentru sănătatea locuitorilor, iar în același ton și lepădăturile noastre de politicieni, în iresponsabilitatea lor, tac.
De ce au acest comportament iresponsabil, dar mai ales ucigător, când ar putea să ne prezinte și ei această hartă, dar mai ales unele metode simple de protecție care pot fi la îndemâna fiecăruia?
Consultându-mă cu unii specialiști români în probleme de radioactivitate, azi bravi pensionari uitați de pleiada analfabeților care ne conduc, am aflat că cea mai bună soluție care este la îndemâna fiecăruia, este ca mâine, să stăm în casă, să evităm spațiile deschise, ștrandurile etc. Este recomandabil ca să ținem și copiii în spații închise. Nu trebuie să ținem ferestrele deschise indiferent cât de cald sau canicular devine aerul ambiental.
Aceste măsuri minime de protecție sunt valabile până când fie ”autoritățile” interne dar mai ales cele europene ne vor da alte sfaturi sau instrucțiuni comportamentale.
Precizez că timpul de expunere la aceste radiații în mediu exterior, trebuie să fie cât mai mic posibil, dar cel mai important este să ne ferim să ajungă în corpul nostru chiar nici o particulă radioactivă care poate fi pe termen scurt și mediu să devină UCIGĂTOARE, declanșând boli cu adevărat incurabile.
Neglijarea acestor măsuri minime de auto-protecție, poate fi cauza declanșării evoluției în sistem exploziv a unor tumori sau a multiplelor forme de cancere, atât la copii, la maturi și la vârstnici. Nu este de joacă, pentru că suferința în urma evoluției acestor boli este groaznică (v-o spun din proprie experiență), iar sfârșitul, adică faza letală este foarte chinuitor (și îi mulțumesc lui Dumnezeu că încă nu am ajuns și la acest stadiu).”
Profesorul Mircea Vintilescu: “URGENT DE CITIT, DE ÎNȚELES, CÂT MAI ALES DE LUAT ÎN MOD INDIVIDUAL MĂSURILE DE PROTECȚIE
Cercetător, Licenţă de Doctor în probleme de monitoring integrat de mediu, Profesor Universitar asociat, Coordonator Proiecte, Susţinător al Societăţii Civile,
Vizualizaţi profilul Mircea Vintilescu pe LinkedIn, cea mai mare comunitate profesională din lume. Mircea Vintilescu are 1 job enumerat în profilul său. Vizualizaţi ...
Vizualizaţi profilul Mircea Vintilescu pe LinkedIn, cea mai mare comunitate profesională din lume. Mircea Vintilescu are 1 job enumerat în profilul său. Vizualizaţi ...
Medicii vă recomandă să consumati moderat alimente traditionale de sărbătorile de iarnă, să vă diversificati alimentatia si să nu uitati să faceti miscare.
Mănanci, urgentă. Doctorii ii sfătuiesc ...
Asociatia Pro Consumatori a analizat oferta de dulciuri din 20 de cofetării, precum si compozitia mixurilor pentru prăjituri comercializate in structurile comerciale de tip hipermarket.
Dacă tortul continu ...
Ficatul si alcoolul
Este important de notat ca, din punctul de vedere al afectarii hepatice, tipul de bautura consumat nu prezinta importanta, berea fiind la fel de nociva pre ...
Tenosinovita de Quervaine este inflamatia dureroasa a doua tendoane care asigura miscarile degetului mare de la mana (tendonul este o structura ce leaga muschiul de os). Aceasta se manifesta prin ...
Specialiştii subliniază că sexul reprezintă o necesitate a corpului nostru, astfel incat, lipsa acestuia are unele repercursiuni, in ceea ce priveşte comportamentul.
Studiile efectuate in acest se ...
Galbenelele, plantele medicinale cu proprietati minune
Galbenelele sunt plante recunoscute pentru frumoasa culoare galbena a florilor pe care acestea le produc. Galb ...
O data cu vremea rece si umeda apare si tusea, ca prin simptom al unei raceli ce este pe cale sa se instaleze daca nu se iau din timp masurile necesare de prevenire.
Aceasta boala este agasanta, supara ...
Adauga comentariul tau