Sărăcia şi mortalitatea fac ravagii în rândul copiilor din România

Ţara noastră se menţine pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte mortalitatea în rândul copiilor şi adolescenţilor cu vârste între 0 şi 19 ani, deţinând „supremaţia” şi în privinţa mortalităţii infantile, în cazul copiilor sub un an. De asemenea, România se află pe primul loc la sărăcie, 21,5% dintre copii confruntându-se cu lipsuri materiale severe, faţă de 5%, atât cât este media la nivel european.

Organizaţia Salvaţi Copiii şi Avocatul Poporului au dat publicităţii datele unui raport complex, referitor la respectarea drepturilor copilului în România, date ce readuc în atenţie o serie de probleme grave la acest capitol. Descurajant este şi faptul că progresele înregistrate în ultimii 10 ani, pentru ameliorarea situaţiei, au fost foarte modeste în privinţa mortalităţii infantile, a protecţiei împotriva violenţei, combaterii sărăciei, sistemului de protecţie şi chiar nule când ne referim la educaţie, protecţie medicală şi protecţia copiilor cu dizabilităţi. Referindu-se la aceste date, Gabriela Alexandrescu, preşedintele organizaţiei Salvaţi Copiii, a precizat că „tabloul general al felului în care sunt cu adevărat garantate drepturile copiilor în România este unul încă dramatic. Copiii sunt expuşi sărăciei extreme în număr mai mare decât adulţii, iar clivajul rural/urban este unul cronicizat. Asta înseamnă acces restricţionat la servicii medicale şi de sănătate. Sărăcia are consecinţe grave şi pe termen lung, atât în privinţa educaţiei, cât şi a expunerii la diferite forme de abuz”.

La finele anului 2017, rata mortalităţii în rândul copiilor români cu vârste între 0 şi 19 ani a fost de 61,69 de cazuri la suta de mii de copii şi adolescenţi, faţă de doar 31,6, la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, anul trecut s-au înregistrat în România 1.214 de decese ale copiilor sub un an, cu o rată de 6,5%. Mai mult de jumătate dintre decesele sub un an se produc în prima lună de viaţă, în acest caz fiind vorba de mortalitate neonatală. Raportul mai indică faptul că rata mortalităţii infantile este mai ridicată în mediul rural faţă de urban, asta şi din cauza faptului că distribuţia reţelei de servicii medicale este situată în special în mediul urban, unde funcţionează peste 90% din numărul de spitale, peste 95% din totalul dispensarelor, policlinicilor, centrelor medicale de specialitate şi unităţilor de ambulanţă, şi toate centrele de sănătate mintală. Raportul menţionează, printre cauzele care au dus la o rată atât de mare a mortalităţii infantile, lipsa dotărilor secţiilor de neonatologie, nivelul scăzut de educaţie sanitară al mamelor, numărul mare de minore însărcinate, precum şi rata scăzută de vaccinare datorată lipsei vaccinurilor dar şi refuzului unor părinţi de a-şi imuniza copiii. În România sunt înregistraţi, în documentele oficiale, 65.731 copii cu dizabilităţi, însă aici nu sunt incluşi copiii ai căror părinţi nu au făcut demersuri pentru încadrarea oficială într-un grad de handicap.

Majoritatea copiilor cu dizabilităţi, în afara sistemului educaţional

Raportul indică faptul că majoritatea copiilor cu dizabilităţi sunt îngrijiţi de propriile familii, dar există şi un număr foarte mare de copii încadraţi în grad de handicap care se află în sistemul de protecţie specială. La finele anului 2016, doar 42% dintre copii cu dizabilităţi erau încadraţi în şcoli de masă, iar 26% erau înscrişi în şcoli speciale sau beneficiau de educaţie specială de grup şi 3% erau educaţi în regim individual. Aproximativ 29% dintre copiii cu dizabilităţi nu erau înscrişi în învăţământ, dar acest grup include şi copiii de vârste foarte mici. De asemenea, peste 6.000 de copii cu dizabilităţi cu vârsta de peste 5 ani nu erau înscrişi în nicio formă de învăţământ. Şcolile de masă sunt slab pregătite pentru integrarea şi sprijinirea copiilor cu dizabilităţi şi din punct de vedere al accesibilizării materiale, şi în ceea ce priveşte pregătirea personalului didactic şi socializarea celorlalţi copii şi părinţi în spiritul educaţiei incluzive. Doar 30% dintre şcoli sunt dotate cu rampe de acces pentru persoane cu dizabilităţi şi numai 15% sunt dotate cu toalete accesibilizate pentru persoane din această categorie. În acelaşi timp, curicula şi materialele educaţionale sunt în general neadaptate nevoilor copiilor dizabilităţi iar cadrele didactice cu atribuţii în sprijinirea acestor copii sunt insuficiente şi slab pregătite. Nu în ultimul rând, copiii cu dizabilităţi care frecventează şcoli de masă sunt discriminaţi adesea de către colegi şi de părinţii colegilor, care consideră că prezenţa în clasă a unui copil cu nevoi speciale afectează negativ performanţa clasei, discriminarea venind uneori chiar şi din partea conducerii şcolilor.

UNICEF solicită „punerea drepturilor copilului mai sus pe lista priorităţilor politice”

Şi reprezentanţii UNICEF România s-au arătat îngrijoraţi de aceste statistici. În contextul în care, anual, pe 20 noiembrie se marchează Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului, Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, a declarat că „această situaţie critică necesită un răspuns urgent şi un efort colectiv pentru a pune drepturile copilului mai sus pe lista priorităţilor politice. Acest lucru s-ar putea realiza prin crearea unei instituţii, cum ar fi un minister sau o comisie specială în subordinea Primului Ministru, pentru a coordona intervenţiile pentru copii şi pentru a asigura resursele necesare”.

Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului a fost instituită pe 20 noiembrie, pentru că la această dată a fost semnată Convenţia cu privire la drepturile copilului, anul acesta împlinindu-se 30 de ani de la acest moment important. UNICEF România a organizat o serie de activităţi cu ocazia acestei zile, iar în perioada 20-22 noiembrie, profesorii şi elevii din România pot participa la cea mai mare lecţie din lume, o iniţiativă globală, care constă în organizarea unei ore de educaţie despre drepturile copilului. Tot pentru a marca a Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului, în această seară, Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni şi alte clădiri emblematice din Bucureşti şi din ţară vor fi luminate în albastru. Nicoleta ZANCU