80 Days Review

80 Days Review

  Cind spui Jules Verne te gandesti la Nautilus si Phileas Fogg, sau cel putin asta imi vine mie in cap in momentul respectiv. Cum jocul pe care incerc sa-l prezint aici nu are nici cea mai mica legatura cu Nautilus, o sa va spun citeva lucruri despre personajul principal din romanul “In jurul lumii in 80 de zile”. Philes Fogg este un englez bogat, cu toate ca nimeni nu stie cum si-a dobindit el averea, care, fara a avea alte rude, isi petrece tot timpul intr-un club destinat celor instariti, Reform Club. In urma unei dispute cu alti membri ai clubului, acesta pleaca intr-o calatorie in jurul lumii, calatorie ce nu ar trebui sa-i ia mai mult de 80 de zile.

     Ei bine, jocul “80 Days” nu are nici o legatura cu Phileas Fogg. Actiunea, desi similara, se petrece mult mai tirziu, iar personajul principal nu este minat de dorinta de a cistiga un pariu si de a-si pastra onoarea, ci de a evita o nunta aranjata de parintii lui. Oliver, caci asa se numeste el, ar visuri marete ce inevitabil includ si o calatorie in Statele Unite, asa ca vestea nuntii iminente primita printr-o scrisoare de la parintii lui, ii da peste cap toate planurile.

     Din fericire, unchiul sau, un reputat inginer si inventator, este pe cale sa-si piarda toata averea si reputatia intr-un pariu nebunesc, asa ca il trimite pe Oliver in jurul lumii pentru a-i recupera patentele inregistrate in diverse orase, patente pentru cele patru inventii faimoase ale sale. Calatoria va va determina sa treceti prin orase precum Cairo, Yokohama, San Francisco si Bombay. Aici, Oliver va trebui sa-si folosesca banii si cunostiintele pentru a recupera patentele unchiului sau, insa treburile se complica de fiecare data si de multe ori datorita unor motive ce nu tin neaparat de personajul principal.

     Pe parcursul jocului, Oliver va primi sume de bani de la unchiul sau, insa acestea vor fluctua in functie de dificultatea aleasa la inceputul jocului. De asemenea, veti observa ca jocul masoara numarul zilelor necesare lui Oliver pentru a-si termina treburile intr-un oras si a pleca spre celalalt, asta in paralel cu faimoasa calatorie a lui Fogg, astfel ca nu este indicat sa va plimbati aiurea prin oras fara un scop anume. Este adevarat ca anumite mijloace de transport sunt un pic mai neortodoxe decit ne-am fi obisnuit, precum covorul zburator, insa controlul si viteza acestuia sunt elemente care te determina sa nu il mai lasi deoparte din momentul in care te-ai urcat pe el. Luati insa in calcul si faptul ca va trebui sa platiti pentru inchirierea acestuia.

 Dialogurile jocului urmeaza o linie cind ascendenta, cind descendenta si ma refer aici la cei doi poli opusi ai ridicolului si umorului. Sunt si situatii haioase, dar veti avea parte si de citeva momente ridicole, astfel incit imi e greu sa recomand acest joc celor mai maturi dintre voi. Daca va doriti un adventure bine pus la punct din toate privintele, atunci ar fi indicat sa va indreptati atentia catre Keepsake. Daca insa aveti de gind sa cumparati acest joc pentru un membru mai tinar al familiei, atunci ati gasit cadoul potrivit. Pina si muzica jocului sugereaza publicul tinta pe care producatorii l-au urmarit cu acest joc. Nu se potriveste de fel cu jocul, insa este vioaie si sprintena precum un paraias iute de primavara.

     In privinta puzzle-urilor nu ar trebui sa va faceti nici un fel de griji, asta pentru ca nu sunt complexe din nici un punct de vedere sau, ma rog, daca va este dificil sa cautati niste personaje pe o harta si sa gasiti drumul corect, atunci probabil ca ultimul joc jucat este ceva gen Solitaire, iar 80 Days este o adevarata provocare. Cum spuneam, va va fi extrem de usor sa va descurcati daca vorbiti cu personajele si intelegeti ce aveti de facut. Atit timp cit nu cheltuiti bani aiurea si nu va plimbati prin oras fara nici un scop, nu va va fi deloc greu sa intrati in posesia patentelor.

     O singura mentiune ar mai fi aici de facut si anume ca Oliver are nevoie de mincare sau de somn pentru a-si reface energia cheltuita, asa ca va trebui sa gasiti un hotel sau un vinzator ambulant. Preferatul meu a fost vinzatorul de rat-dog care apare in diferite locuri prin orasele pe care le vizitezi, insa in caz contrar va puteti multumi si cu un fruct, din pacate insa, nu si cu cel oprit.

 Grafica jocului iese insa in evidenta, si asta pentru ca avem de-a face cu un adventure 3D in toata regula. Nu va asteptati insa la jocuri complexe de lumini si umbra sau zeci de mii de poligoane pe cadru, dar cu toate acestea avem de-a face cu un inceput promitator. Datorita publicului tinta, jocul trebuia sa ruleze si pe configuratii mai modeste, asa ca nu va trebuie tone de memorie Ram si ultimul racnet in materie de procesoare sau placi video pentru a rula jocul cu un numar mai mult decit acceptabil de cadre pe secunda. Producatorii au folosit o paleta de culori vii pentru a reprezenta toate obiectele din jurul personajului, iar cum sistemul este point ‘n click, nu veti avea probleme in ceea ce priveste localizarea unui anumit obiect sau a unei locatii in care trebuie sa faceti ceva. Am fost de asemenea placut surprins sa observ ca jocul suporta si rezolutii widescreen, asa ca cei dintre voi care au asemenea monitoare se pot bucura de acest joc fara sa-i aduca alte modificari, insa rezolutia maxima in care l-am putut rula a fost 1280*720 (si nu 1440*900). Daca mai adaugati si o urma de anti-aliasing (macar 2X), imaginea devine chiar interesanta asa cum puteti vedea si in poze.

     Sincer sa fiu, nu imi este clar rezultatul pe care si l-au dorit producatorii. Daca l-as cunoaste probabil, as putea sa fac o comparatie intre ceea ce s-a vrut si ceea ce s-a obtinut. Daca s-a dorit un joc pentru copii, atunci bravo lor, le-a reusit de minune. Daca insa si-au dorit sa acopere si alt gen de public, atunci au dat cu bita-n balta. Cu riscul de a ma repeta, va spun ca nu se poate sa acoperiti toate virstele si toate gusturile, asa ca orice joc care incearca acest lucru, este mort din prima zi a lansarii pentru ca nu il va cumpara nimeni. Probabil este o greseala de marketing datorita faptului ca in toata nebunia lor, acesti oameni uita ca e mai bine sa ai un public tinta bine definit, decit sa incerci sa captezi atentia tuturor. Sper ca din greseli precum 80 Days vor invata ca lumea taxeaza astfel de decizii si vor lua aminte data viitoare.