Alegeri în Germania. Cine va câștiga funcția de cancelar, după Angela Merkel

În aproximativ 24 de ore o să vezi încotro merge funcția de cancelar în Germania. Angela Merkel, cea care a fost numită „Doamna de Fier a Europei”, se retrage de la putere după 16 ani.

Merkel își arată susținerea față Armin Laschet și partidul Uniunea Creștin-Democrată.

Moștenirea pe care o lasă Merkel este importantă și ridică ștafeta pentru viitorul cancelar. Iar criza financiară din 2008 și valul de 1 milion de refugiați sirieni din 2015 sunt doar 2 dintre multele evenimente majore pe care a reușit să le controleze.

Criticii, însă, afirmă că prima femeie cancelar lasă în urmă și câteva „moșteniri” dificile. Cum este, de exemplu, dependența excesivă față de China ca partener comercial. Criticii mai vorbesc și de eșecul de a implementa reformele economice și tehnologice extrem de necesare.

Responsabilitate care va cădea pe umerii viitorului cancelar. Armin Laschet, cel pe care Merkel îl vrea în postura de viitor cancelar, privește cu optimism și încredere ceea ce urmează pentru echipa sa de guvernare.

„Asta va fi imbatabil. Și spun fiecărui partener de coaliție: fii pregătit. Armin și Markus vor fi o echipă grozavă și împreună vom guverna Republica Federală”, a declarat Armin Laschet, canditat pentru postul de cancelar.

Scholz este ministrul de Finanţe al Germaniei, funcţie pe care o ocupă din 2018. El a promis că va construi mai multe case „pentru a opri creşterea excesivă a chiriilor”, o îngrijorare persistentă a populaţiei germane. El promite, de asemenea, o politică climatică mai puternică care va transforma Germania într-un important exportator de energie verde. Totuşi, cea mai mare prioritate a sa este creşterea salariului minim de la 9,60 euro pe oră la 12 euro. Până la pandemia COVID-19 a avut reputaţia de prudenţă fiscală, dar el a jucat un rol esenţial în promovarea planului de recuperare al UE de 750 miliarde euro şi a unui pachet de stimulente în valoare de 130 miliarde euro.

Uniunea Creştin-Democrată – Armin LaschetArmin Laschet este un moderat de dreapta ce doreşte revenirea la cheltuieli publice limitate, este în favorea unei tranziţii verzi, dar treptată în aşa fel încât să nu perturbe economia.

Annalena Baerbock a pus tranziţia verde şi politicile pentru realizarea sa în centrul campaniei sale. Chiar dacă şansele ca partidul său să fie cel care va da cancelarul sunt mai mici, ea va juca un rol cheie în negocierile pentru o coaliţiei.

Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), avându-l candidat la funcţia de cancelar pe Olaf Scholz, se situează la nivelul de 25% din intenţiile de vot, potrivit mediei celor mai recente sondaje de opinie. Uniunea Creştin-Democrată / Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU, centru-dreapta), care îl are candidat pentru postul de cancelar pe Armin Laschet, a crescut în preferinţele electorale în ultimele zile şi este la nivelul de 22%.

Alianţa ’90 / Verzi (ecologistă) era creditată cu 16-17% din intenţiile de vot înaintea scrutinului parlamentar. Partidul Liber-Democrat (FDP, liberal) este la nivelul de 11-12%, iar formaţiunea de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD) este creditată cu 10-11%. Formaţiunea Die Linke (extremă stânga) este la nivelul de 6-7%.

Cel mai probabil niciun partid nu va obţine o majoritate, iar numele viitorului cancelar va fi decis în urma negocierilor pentru formarea unei coaliţii. 

Pentru a ocupa cealaltă jumătate din cele 598 de locuri din Bundestagul german, alegătorii votează şi pe al doliea buletin numit „Zweitstimme”. Acest vot revine unui partid politic în locul unui singur candidat. Pe baza procentului obţinut de partide se împarte celaltă jumătate de locuri din Bundestag.

Sistemul de vot oferă posibilitatea unui alegător să îşi împartă votul votând direct un candidat pe care îl simtatizează şi votând în schimb un alt partid dacă considetă că partidul candidatului său nu îi satisface aşteptările.

Pentru ca un partid să intre în Bundestag, acesta trebuie să câştige cel puţin 5% din al doilea vot. Acest sistem a fost pus în aplicare pentru a împiedica intrarea în parlament a partidelor mai mici, precum cele care au dus la destrămarea Republicii Weimar în anii 1920.

După stabilirea rezultatelor există un sistem de echitate care duce în unele cazuri la lărgirea numărului de locuri în parlament. Uneori, un partid va primi mai multe locuri de parlament directe prin primul vot decât merită în conformitate cu votul partidului. Întrucât fiecărui candidat care câştigă un district i se garantează un loc, partidul ajunge să-şi menţină acele locuri „depăşite”. Dar pentru a compensa partidele care au un scor mai bun la al doilea vot primesc un număr de locuri în plus. Astfel, numărul total de parlamentrari fluctuează de la legislatură la legislatură.