Call of Juarez Review

Call of Juarez Review

Când spui Juarez, te gândeşti imediat la două lucruri. În primul rând, majoritatea jucătorilor, mai ales cei mai în vârstă, în mod sigur au văzut o mulţime de filme western, iar locaţii ca Rio Grande le sună familiar. În al doilea rând, a fost odată un tip care a făcut La Reforma în Mexico. Numele său era Benito Juarez, de două ori preşedinte al Mexicului în urmă cu 150 de ani şi un politician apreciat de multe ţări. Atât filmele western, cât şi Benito Juarez, au un lucru în comun: Mexic. Când spui Mexic, te gândeşti la pistoale şi tequila. Ei bine, sunt arme în Call of Juarez, cel mai nou first-person shooter de la Techland, dar, din nefericire, nu există tequila. Toţi beau whisky.

    Call of Juarez are ca personaje principale pe Billy, un tânăr onest şi naiv, şi pe Ray, un preot nebun, iute de mână şi cu ochii ageri. Povestea începe cu o tragedie: Billy se întoarce acasă, în Hope, dezamăgit că nu a găsit aurul lui Juarez. Odată sosit în Hope, mama şi tatăl său vitreg sunt ucişi, iar preotul Ray (unchiul său vitreg) ajunge la locul tragediei exact când Billy incerca să fugă, aşa că presupune că acesta este criminalul. Astfel, începe o vânătoare de-a şoarecele şi pisica care poartă cele două personaje prin diverse locaţii, ferme, peşteri, ranch-uri, vânătoare ce prezintă diverse elemente necesare pentru un bun joc western, nelipsind nici chiar o urmărire cu diligenţa. Nu o să vă dau detalii despre finalul jocului, însă unele bucăţi din poveste puteau fi exploatate mult mai bine, puteau avea o mai mare încărcătură emoţională şi o mai bună dezvoltare a caracterelor, un exemplu fiind episodul Calm Water. Acesta ar fi trebuit să fie mai lung şi să includă dialoguri de o mai bună calitate, deoarece, în afară de a servi drept tutorial pentru Billy, scopul său era de a-l face mai încrezător în forţele proprii. Şi asta pentru că există o schimbare în personalitatea lui Billy nu atât de subtilă pe cât cea din Prey. Există riscul ca la începutul jocului să fiţi dezmagiţi de poveste sau de gameplay, însă această impresie vă dispărea dacă veţi juca ceva mai mult. Totul căpăta apoi tensiune şi suspans, iar lucrurile devin tot mai interesante pe măsură ce finalul se apropie. De menţionat că există intro-uri vorbite în timpul încărcării nivelurilor care furnizează o serie de amănunte despre ambele personaje, dar, din nefericire, unele secvenţe se încarcă prea repede pentru a citi şi auzi conţinutul textului aferent lor.

După cum deja poate aţi intuit, veţi juca cu ambele personaje, Billy şi Ray, uneori chiar şi acelaşi nivel. Din fericire, aceste niveluri sunt scurte, aşa că senzaţia de repetabilitate este mult diminuată. Fiind un fugitiv, Billy trebuie să se bazeze foarte mult pe îndemânarea sa de a se furişă, în timp ce Ray, fost pistolar, are la îndemână armele sale sau Sabia lui Dumnezeu, aşa cum le numeşte el, citând din Biblie. La începutul jocului, Ray este prezentat ca un om credincios, dar spre final veţi realiza că ambii caută ceea ce de fapt le lipseşte, şi nu este vorba de aurul lui Juarez. Billy are nevoie de încredere în sine, iar Ray caută să se reapropie de Dumnezeul în care credea odată. Ray devine conştient de aroganţa să şi ajunge să plătească pentru păcatele sale, în timp ce Ray găseşte aurul, însă decide că e timpul pentru o schimbare decisivă în viaţa sa şi astfel îi ajută pe Ray şi Molly. Cine e Molly? Jucaţi şi veţi vedea.

    Aşa cum spuneam, începeţi cu Billy în oraşul Hope, abilităţile sale în ale furisatului fiind puse la încercare încă din momentul când trebuie să găsească o armă (ale sale fiind confiscate de şerif) şi să părăsească oraşul. Legat de partea stealth, unii oponenţi nu te vor vedea, chiar dacă eşti aproape de ei, în timp ce alţii te vor zări de la mare depărtare. Sunetul are şi el importanţa sa, deoarece inamicii te aud, însă mersul târâş rezolvă această problemă. Nu există joc de lumini şi umbre, cu excepţia nivelului care se desfăşoară în timpul nopţii, aşa că trebuie să vă bazaţi mult pe mersul târâş sau să staţi nemişcaţi atunci când sunteţi priviţi. Acest aspect influenţează mult găsirea de modalităţi de parcurgere a nivelurilor, cel mai important lucru fiind să fiţi foarte atenţi şi să studiaţi cu grijă mediul înconjurător.

  În ceea ce priveşte armele, Billy are în dotare un bici, două tipuri de pistoale şi un arc cu săgeţi. Păcat că acesta din urmă devine prea târziu utilizabil, deoarece este foarte distractiv să tragi cu săgeţi în slow-motion. Pe de altă parte, Billy poate folosi biciul pentru a-l prinde de ramurile copacilor, aşa că poate ajunge în locuri altfel inaccesibile. Ray este un pistolar şi un om religios, aşa că lucrurile din dotarea sa sunt o Biblie, precum şi diverse tipuri de pistoale şi puşti, însă există în joc chiar şi o puşcă cu lunetă, precum şi nişte dinamită într-o mână. Deşi nu se poate căţără ca şi Billy, Ray poate intra în concentration mode şi astfel ucide în slow-motion, folosind ambele pistoale deodată. În asemenea momente, două ţinte încep să se deplaseze din ambele laterale ale ecranului spre centru. În momentul în care cele două se întâlnesc, se termină concentration mode. Este foarte eficient în situaţiile în care inamicii sunt dispuşi pe orizontală, însă dacă sunt grupaţi, de obicei, la sfârşit mai rămâne unul în picioare. Cum reincarcatul pistoalelor nu este rapid, există şansa ca acesta să vă împuşte primul. În cazul bossilor, Ray intră în duel mode, ceea ce implică apucarea rapidă a armei şi împuşcarea lor. Dacă trageţi prea târziu, funcţia autosave vă stă la dispoziţie.

    Combinaţia dinte interactivitatea şi puzzle-uri nu este esenţială aici, căci nu sunteţi forţaţi să găsiţi chei pentru următorul nivel. Ce aveţi de făcut este staţi în viaţă cât mai mult timp. E adevărat, existe puzzle-uri cu timp, momente în care trebuie să vă grăbiţi, însă, pe de altă parte, puteţi lichida mulţi inamici deodată dacă aruncaţi un felinar în ei şi trageţi în acesta. Din păcate, nu prea mai există lucruri cu care să interacţionaţi. Da, puteţi căra cutii pentru a vă căţăra sau puteţi împuşca butoiaşele cu TNT (prea puţine la număr în total), dar producătorii n-au pus mare accent pe acest aspect al jocului – Call of Juarez este totuşi un action shooter, nu un joc de aventură. Puteţi însă controla caii înşeuaţi, însă în timpul galopului nu veţi putea trage cu armele.