Camera ascunsă` din mașina poliției rutiere- Prin fața tehnicii speciale au trecut și polițiști corecți

Anchetatorii DNA au reușit „prepararea„ autospecialei de poliție rutieră pe care o foloseau între alții și cei doi agenți rutieri ridicați în flagarant delict în cartierul de lux din București, Dorobanți, montând camere de filmat și microfoane, astfel că toate „manevrele„ acestora erau cunoscute instant de filorii acestora.
Potrivit actelor din dosarul de la instanță nu doar cei doi agenți au compărut în filmările ajunse pe firul scurt la DGA și DNA ci și colegi ai acestora care foloseau respectiva autospecială în celelalte ture.

 

Restul polițiștilor surprinși în probe, se arată în dosar, au dat dovadă de onoare și cinste la locul de muncă, în schimb agenții Valentin Olteanu și Andrei Pantea dezvoltaseră un adevărat mod contra-informativ în speranța de a se proteja de eventuale filaje și filmări.

„Astfel, faptele care au fost dovedite în cauză sunt practic cu titlu exemplificator pentru toată activitatea infracțională a inculpaților, pentru că din probele administrate, a rezultat fără niciun dubiu că acțiunile inculpaților erau cu titlu de obicei, fiind specializați să săvârșească fapte de corupție, aveau un mod de operare deja stabilit și erau foarte precauți (nu discutau prea mult între ei, folosind semne sugestive, dădeau sonorul aparatului radio auto mai tare, pentru a nu se distinge dialogurile purtatei și, în unele cazuri, le solicitau conducătorilor auto dispuși să le dea sume de bani cu titlu de mită să se deplaseze în alte zone decât cele ale comiterii contravenției) pentru a nu fi surprinși de eventualele investigații ale organelor de urmărire penală”, se arată în dosar.

„Precizăm că, în cele mai multe cazuri, sumele de bani cu titlu de mită sunt primite de la conducătorii auto, inițial, de agentul șef de poliție Valentin Olteanu, banii fiind ascunși în documentele solicitate (asigurare sau certificat de înmatriculare). Imediat, documentele și banii primiți sunt înmânați de agentul șef de poliție Valentin Olteanu comisarului Andrei Pantea, care scoate sumele de bani din documente și le introduce în buzunar sau în portofel, pentru ca la sfârșitul programului de lucru să împartă aceste sume cu Valentin Olteanu”, se mai arată în actele cazului penal.

Tipar infracțional
„Tot ca un tipar infracțional, în situația în care conducătorii auto nu au asupra lor sume de bani suficiente pentru a le fi date cu titlu de mită, inculpații i-au însoțit pe aceștia la bancomat și i-au așteptat să retragă sumele de bani în numerar (de ex. cazul suspectei ... - 23 martie 2023), respectiv până la domiciliile conducătorilor pentru a putea primi banii cu titlu de mită (de ex. cazul suspectului .... – 28 martie 2023), punând într-o ipostază degradantă imaginea Poliției Române

Mai mult, din procesul-verbal întocmit la data de 5 aprilie 2023 cu privire la activitățile desfășurate de lucrătorii de poliție menționați la data de 27 martie 2023 rezultă că agentul șef de poliție Valentin Olteanu dorește achiziția unui autovehicul electric marca Tesla, având strânsă o sumă de bani de circa 15.000 de euro necesară pentru avans, restul sumei până la achitarea valorii totale de circa 55.000 de euro, urmând a fi împărțită în tranșe lunare pe o perioadă de 60 de luni (5 ani), rata lunară urmând a fi stabilită în jurul sumei de 1000 de euro”, se mai arată în dosarul de la instanță.

Businessul de uniformă
În condițiile în care venitul lunar net al unui agent de poliție se situează în jurul sumei de 5500 de lei (circa 1.100 de euro), există suspiciunea rezonabilă că agentul de poliție avea în vedere să achite rata lunară din sumele de bani pe care le-a acumulat sau intenționa să le obțină cu titlu de mită, astfel încât este fără dubiu că activitatea infracțională a inculpaților ar fi continuat în lipsa intervenției organelor de urmărire penală.

Analog, din propriile susțineri, inculpatul Andrei Pantea a investit sume mari de bani într-un salon de înfrumusețare din mun. Târgoviște, iar, în continuare, deoarece afacerea nu este profitabilă, plătește din fondurile proprii salariile angajaților și chiria salonului, sume de peste 10.000 de lei lunar pe care nu și le-ar permite din salariul de ofițer de poliție, existând suspiciunea că a investit și investește sumele de bani primite cu titlu de mită:

”Păi io am deschis, măi. E afacerea mea. Că e pe altcineva pe acte, e altă treabă”, ”Bă, uite, măcar sincer mă cam sâcâie salonu' ăla de l-a deschis nevastă-mea, că nu e pe producție”, ”... am băgat mai mult io bani în aia decât...”, ”păi am adus bani de acasă”, ” am salarii de plătit, am chirii, am (trivial) mea!”, ”Să moară mă-sa dacă mai am bani”, ”Ce-ai mă? Păi am... 3 inși ... 28 de mi ... 27 de milioane salariu”, ” Și tre' să le dau bani, că nu stă lumea”, ”Acolo am puțin. Am 1000 de lei chirie. Ce-ai?”, sunt referirile agentului pe tema salonului păgubos.

Om în uniformă, afaceri de patron...
„În condițiile în care venitul lunar net al unui agent de poliție se situează în jurul sumei de 5500 de lei (circa 1.100 de euro), există suspiciunea rezonabilă că agentul de poliție avea în vedere să achite rata lunară din sumele de bani pe care le-a acumulat sau intenționa să le obțină cu titlu de mită, astfel încât este fără dubiu că activitatea infracțională a inculpaților ar fi continuat în lipsa intervenției organelor de urmărire penală”, se mai arată în dosarul analizat de TB și CAB.

Separat, „din propriile susțineri, inculpatul Andrei Pantea a investit sume mari de bani într-un salon de înfrumusețare din mun. Târgoviște, iar, în continuare, deoarece afacerea nu este profitabilă, plătește din fondurile proprii salariile angajaților și chiria salonului, sume de peste 10.000 de lei lunar pe care nu și le-ar permite din salariul de ofițer de poliție, existând suspiciunea că a investit și investește sumele de bani primite cu titlu de mită”, se mai arată în dosar.

”Păi io am deschis, măi. E afacerea mea. Că e pe altcineva pe acte, e altă treabă”, ”Bă, uite, măcar sincer mă cam sâcâie salonu' ăla de l-a deschis nevastă-mea, că nu e pe producție”, ”... am băgat mai mult io bani în aia decât...”, ”păi am adus bani de acasă”, ” am salarii de plătit, am chirii, am (trivial) mea!”, ”Să moară mă-sa dacă mai am bani”, ”Ce-ai mă? Păi am... 3 inși ... 28 de mi ... 27 de milioane salariu”, ” Și tre' să le dau bani, că nu stă lumea”, ”Acolo am puțin. Am 1000 de lei chirie. Ce-ai?”, sunt discuțiile fostului ofițer Pantea legate de situația precară a afacerii derulate ilegal, ca oficial al MAI.

„Sărăcie„ mare în autospeciala poliției rutiere...
„Fiind obișnuiți cu sume de bani consistente (investigatorii le-au dat 3000, respectiv 2900 de lei), inculpații folosesc un limbaj peiorativ pentru a descrie situațiile în care sumele de bani primite sunt sub nivelul așteptărilor: ”Mamă, ce sărăcie!” (inculpatul Valentin Olteanu) (în condițiile în care au primit la data de 23 martie 2023 cu titlu de mită 100 de lei de la proprietarul unui autoturism parcat neregulamentar pentru a nu fi sancționat”, se mai arată în actele dosarului de la instanță.

Se „odihnesc„ în arest la domiciliu
Curtea de Apel București, a respins, joi, contestația procurorilor DNA împotriva deciziei Tribunalului București prin care instanța a respins propunerea de arestare preventivă a celor doi polițiști rutieri care au primit de aproape 40 de ori șapgă de la conducătorii auto ai unor mașini de lux.

Decizia de joi este definitivă astfel că cei doi foști polițiști vor sta 30 de zile în arest la domiciliu așa cum a stabilit Tribunalul București.

Judecătoarea de la Tribunalul București care a stabilit plasarea în arest la domiciliu a celor doi agenți rutieri ridicați de DNA în flagrant delict executat pe străzile din cartierul bucureștean Dorobanți/Floreasca motivează indulgența de a-i lăsa pe aceștia în arest la domiciliu prin faptul că faptele acestora nu sunt suficient de grave pentru cea mai dură măsură preventivă

Mai precis, potrivit motivării cenzurate emise de Tribunalul București, magistratul Cârciumariu admite gravitatea faptelor și a conduitei celor doi polițiști dar susține că ar fi neclar referatul cu propunerea arestării preventive în cazul cel puțin a unuia dintre cei doi inculpați.

Fără a explica concret legătura de cauzalitate dintre acest aspect și luarea unei măsuri ferme față de angajați ai statului care într-o lună de zile au primit mită de cel puțin 38 de ori, magistratul trece la concluzia finală că cei doi pot beneficia de o măsură mai blândă, respectiv cea a arestului la domiciliu timp de 30 de zile.

Fapte grave văzute de ochiul blând al judecătorului
„Reamintim că asupra inculpaților planează suspiciunea rezonabilă privind comiterea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, fundamentată pe probele administrate în cauză: declarațiile inculpaților ... (...), ... (...), ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ale martorilor, ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ... (toate în volumul ...), procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (...), procesul - verbal întocmit de investigatorii sub acoperire ... (...), ... (...) și ... (...), procesele verbale de redare a activităților efectuate de ... și ... în perioada 23 martie 2023 - 27 martie 2023, verificările în bazele de date (toate în volumele .).”, începe analiza magistratului TB.

„Judecătorul de drepturi și libertăți constată că infracțiunile de corupție de a căror comitere sunt acuzați inculpații, prin prisma severității pedepselor, a numărului mare de acte materiale ce se reține a fi fost comise în interval de aprox. o lună, data fiind și calitatea de polițiști a inculpaților, justifică luarea unei măsuri preventive”, notează mai apoi judecătorul de drepturi și libertăți.

În continuare, fără alte elemente de detaliu magistratul TB arată că este suficientă totuși măsura arestului la domiciliu față de cei doi agenți de la poliția rutieră.

„Judecătorul de drepturi și libertăți consideră, la acest moment procesual, ținând seama ... că este justificată luarea în considerare a unei măsuri preventive mai blânde decât arestul preventiv- arestul la domiciliu, măsură care prin restricțiile și obligațiile impuse este suficientă pentru a asigura un control asupra comportamentului inculpaților, pentru buna desfășurare a procesului penal și asigurarea prezenței inculpaților la dispoziția organelor judiciare”, se mai arată în motivarea cenzurată a TB.

Rețetă de succes pentru infractorii la costum - Grava corupție, măsuri umile
Magistratul TB a lăsat totuși necenzurat în motivarea de 3 pagini emisă pentru presă detaliul că în cazul unuia dintre inculpați magistratul DNA este posibil să fi comis o eroare materială, gen de eroare ce se poate îndrepta prin instituția „îndreptare eroare materială„, legată de o dată a unuia dintre actele materiale ale faptei de luare de mită.

„Trebuie remarcat faptul că în referatul cu propunere de arestare preventivă, în privința inculpatului ..., numărul actelor materiale oscilează, indicându-se atât 38 cât și 39 de acte materiale; de asemenea, deși se arată că activitatea infracțională a inculpaților s-ar fi desfășurat în perioada 23 martie - 22 aprilie 2023, primul act material descris este din 19.03.2023, iar ultimul act material este din 27.04.2023, aspecte ce pot afecta legalitatea urmăririi penale”, se arată în documentul public transmis de TB.

Ce se poate înțelege din pasajul redat în documentul oficial este aceea că procurorul DNA a nominalizat mai multe acte materiale, adică dăți în care cei doi polițiști au primit mita în palmă, decât a nominalizat în ordonanța de începere a urmării penale.

Acest aspect, poate fi explicat, spun surse judiciare consultate de SPS în acest caz, prin faptul că noi acte materiale este posibil să fi fost descoperite în perioada de audieri scursă de la momentul flagrantului delict și ridicare a polițiștilor și până la conducerea acestora la sediul instanței în fața judecătorului de drepturi și libertăți.

Cu toate acestea atrag atenția sursele invocate, astfel de erori nu au menirea de a respinge din scaun o propunere, tocmai pentru că ele se pot corecta, și observă lejeritatea cu care fapte grave de corupție au fost „tratate blând„ de către magistratul de drepturi și libertăți.

Curtea de Apel București a primit, joi, dosarul de la Tribunalul București și contestația procurorilor DNA împotriva deciziei Tribunalului București prin care magistratul Mihaela Lavinia Cîrciumariu a stabilit respingerea propunerii arestării celor doi polițiști ridicați de Direcție în flagrant delict când luau mită, și plasarea lor în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Decizia a fost contestaă iar acum un judecător de drepturi și libertăți de la CAB va analiza, în 11 mai, contestația procurorilor DNA.

Tribunalul Bucureşti a dispus plasarea în arest la domiciliu a celor doi poliţişti din cadrul Brigăzii Rutiere a Capitalei prinşi de DNA în timp ce luau mită de la un şofer pe Calea Dorobanţi.

Procurorii DNA solicitaseră arestarea preventivă a poliţiştilor, însă un judecător de la tribunal a respins cererea, agenţii fiind plasaţi în arest la domiciliu, informează Agerpres.

Un ofiţer de poliţie şi un agent au fost prinşi, joi, de către DGA şi DNA, pe Calea Dorobanţi din Bucureşti, în timp ce primeau mită de la un şofer.

În imaginile apărute în spaţiul public, maşina de poliţie în care se afla echipajul cu cei doi poliţişti a fost oprită în trafic de procurorii DNA şi ofiţerii DGA, fiind percheziţionată sub privirile trecătorilor. Mita ar fi fost primită de la un bărbat care conducea o maşină cu numere de înmatriculare din Turcia.

Cine sunt cei doi polițiști
Este vorba de Andrei Pantea, comisar de poliţie în cadrul Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti - Brigada Rutieră, şi Valentin Olteanu, agent şef de poliţie în cadrul DGPMB - Brigada Rutieră.

Procurorii anticorupţie notează că, în perioada 19 martie - 22 aprilie, Andrei Pantea şi Valentin Olteanu au primit diverse sume de bani de la 23 de şoferi, pentru a nu-i amenda şi a nu le suspenda permisul de conducere în urma încălcării unor reguli de circulaţie.

"Ca mod de operare, de cele mai multe ori, banii ascunşi între documentele solicitate de către agentul şef de poliţie Valentin Olteanu (asigurare sau certificat de înmatriculare) ajungeau la comisarul Andrei Pantea. Ulterior, acesta ar fi scos banii, i-ar fi introdus în portofel sau buzunar, iar la sfârşitul programului acele sume de bani ar fi fost împărţite între cei doi. În contextul menţionat, joi, cei doi suspecţi ar fi fost surprinşi în flagrant de către procurorii anticorupţie după ce ar fi primit de la patru conducători auto suma totală de peste 2.000 lei", arată anchetatorii.