Ce s-a ales de super-imunitatea parlamentarilor. Comportament diferit la PNL si PSD intr-un moment cheie

Dimensiune font:

| 22-01-2013 23:00

Parlamentarii au pierdut, marti, dupa votarea formei finale la statul senatorilor si deputatilor, sansa de a -si consolida imunitatea in fata unor institutii de ancheta (ANI si Parchet), asa cum sperau cand au gandit initial cateva modificari care le-ar fi adus o super-imunitate. De exemplu, o prevedere esentiala propusa de liberali, care ar fi anulat practic munca Agentiei Nationale de Integritate, a disparut la votul din plen. Un alt exemplu este tentativa initiala a PSD de a transforma Parlamentul in instanta parlamenta, prin propunerea ca ministrul justitiei sa trimita odata cu cererea de arestare, perchezitie sau retinere a unui ales si problele aferente dosarului. Si aceasta prevedere a picat, dar USL a respins in schimb cam toate observatiile pertinente ale Parchetului General. De ambiguitatile ramase, se USL se va folosi, cum va utiliza si super-majoritatea din Parlament pentru a bloca, la o adica, o ancheta, daca e cazul.

Varianta finala a textului adoptat astazi nu mai vorbeste de trimiterea probelor, ci numai de "motive concrete si temeinice". Interpretabil, dar totusi e un mic pas inainte fata de oroarea intitiala. Parchetul General ar fi dorit sa faca un pas si mai mare. Anume, sa fie precizat negru pe alb in statut ca nu trebuie trimis Parlamentului intreg dosarul cauzei. Parchetul n-a primit satisfactie, dar nici visul parlamentarilor de se pronunta, ca un tribunal, pe baza de probe, n-a fost atins.

In tot cazul, merita subliniat comportamentul politic al PNL si PSD. Cele doua partide aliate la putere in cadrul USL s-au comportat diametral opus intr-un moment cheie. Trebuie notata atitudinea presedintelui Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, de a trimite modificarile propuse la statutul deputatilor si senatorilor la Presedintie/Parchet si Agentia Nationala de Integritate. Aceasta decizie i-a nemultumit pe liberali, care au exprimat prin Crin Antonescu nedumeriri cu privire la rostul acestui gest. In plus, liberalii s-au pronuntat in mod explicit, prin vocile unor parlamentari PNL (Gigi Becali, Sorin Rosca Stanescu) pentru desfiintarea ANI.

Altfel spus, in timp ce PNL si Antena 3 au dus o intreaga campanie de delegitimare a acestor institutii, PSD a subminat pe fata demersul partenerilor de guvernare prin initierea unui dialog institutional cu ANI si Parchetul General, calificate pana mai ieri drept de USL drept "instrumentele politiei politice ale lui Traian Basescu".

In cazul ANI, o simpla modificare propusa de PNL anula practic, daca era votata, deciziile institutiei, facand-o practic decorativa. Modificarea initiata de liberali lasa Parlamentului ultimul cuvant in pronuntarea starii de incompatilitate, chiar daca ANI emitea o decizie in cazul unui deputat sau senator:

La articolul 18 (referitor la procedura declararii incompatibilitatii) fusese introdus, in varianta valabila luni noaptea, alineatul 5 cu urmatorul cuprins: "In cazul in care Agentia Nationala de Integritate sesizeaza o stare de incompatibilitate, aceasta se aduce la cunostinta Camerei din care face parte deputatul sau senatorul. Biroul permanent al Camerei respective transmite sesizarea deputatului sau senatorului aflat in aceasta situatie si comisiei care are in competenta analizarea situatiilor de incompatibilitate in vederea elaborarii unui raport, in termen de 15 zile. In cazul in care din raportul comisiei reiese existenta unei stari de incompatibilitate, Biroul permanent al Camerei sau Senatului, informeaza deputatul sau senatorul, care are obligatia ca in termen de 30 de zile sa opteze intre calitatea de deputat sau de senator si functia sau functiile incompatibile".
Legea in vigoare prevede ca Parlamentul trebuie sa voteze vacantarea locului daca ANI emite o decizie de incompatibilitate, nu sa se pronunte pe fond ca o instanta si sa decida daca un senator si deputat este sau nu incompatibil.

La sugestia ANI (observatie insusita de PSD) aliniatul 5 la articolul 18 propus de PNL a fost pur si simplu eliminat din varianta finala adoptata marti. Nu acelasi succes a inregistrat Parchetul General in negocierile cu Parlamentul. Nici una din observatiile date publicitatii de procurori la modificarile anuntate la statutul senatorilor si deputatilor nu se regaseste in varianta finala adoptata marti. Insa la o privire atatenta, observatiile sunt de natura tehnica, in nici un caz esentiale. Procurorii pot efectua mai departe anchete cu senatori si deputati si absenta clarificarilor solicitate. Este insa perfect adevarat ca procurorii vor putea fi blocati oricand de super-majoritatea USL, care pot respinge la o adica in mod arbitrar o cerere de perchezitie, arestare, retinere, cu sau fara clarificarile solicitate de Parchetul General, cata vreme imunitatea exista in Constitutie.

Asta deoarece scopul fusese atins inainte ca USL sa prezinte oficial textul referitor la modalitatea ridicarii imunitatii parlamentarilor in caz de retinere, perchezitie sau arestare. In faza initiala, presa a publicat pe surse ca PSD a intentioneaza sa oblige ministrul justitiei, prin modificarile operate la statutul parlamentarilor, sa ataseze cererii de perchezitie sau arestare si PROBELE din dosarul cauzei.

Varianta in vigoare inainte de modificari: "Cererea de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori a senatorului se adreseaza presedintelui Camerei din care face parte de catre ministrul justitiei."
Varianta neoficiala gandita initial de PSD: "cererea ministrului justitiei trebuie sa contina temeiul legal si motivele concrete in cazul respectiv care justifica masura solicitata. Cererea este insotita de probele considerate relevante si puse la dispozitie de catre parchet, care stau la baza motivelor invocate" (sursa: Mediafax)
Varianta propusa oficial de USL: "Cererea de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori a senatorului se adreseaza de catre ministrul justitiei presedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte, pentru a fi supusa aprobarii plenului Camerei respective, in temeiul art. 72 din Constitutia Romaniei, republicata. Cererea trebuie sa contina indicarea cazului prevazut de Codul de procedura penala si motivele concrete si temeinice, care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei."
Varianta propusa de Parchetul General: "Cererea de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori a senatorului se adreseaza de catre ministrul justitiei presedintelui Camerei din care face parte, pentru a fi supusa aprobarii plenului camerei respective, in temeiul art. 72 din Constitutia Romaniei, republicata. Cererea trebuie sa contina indicarea cazului prevazut in Codul de procedura penala care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei, argumentele avute in vedere si prezentarea situatiei de fapt. Cererea nu este insotita de dosarul cauzei."

Oricine compara cele patru variante, constata urmatoarele: In varianta in vigoare inainte de modificarea statului, era la discretia ministrului justitiei daca trimite tot dosarul cauzei in parlament, cu probe cu tot, sau nu. In varianta gandita initial de PSD dar neasumata oficial, parlamentarii s-au gandit ca n-ar fi rau sa instituie drept regula trimiterea PROBELOR in Parlament, ceea ce l-ar fi transformat prin lege in Tribunal extraordinar.

In varianta oficiala, imunatatita abia dupa izbucnirea scandalului public, USL a facut un pas inapoi si propune ca solicitarea ministrului justitiei sa fie insotita de "motive concrete si teminice". Asta inseamna ca tot ministrul va decide ce trimite si ce nu dintr-un dosar. Important este insa ca legea nu-l obliga sa trimita toate probele, cum visa initial USL.

In varianta Parchetului General, procurorii ar fi dorit sa scrie negru pe alb in lege ca in Parlament nu va ajunge tot dosarul cauzei, ceea ce ar fi limpezit lucrurile. Ce a iesit in final este o varianta de compromis, rezonabila pentru institutiile cheie din justitie si foarte departe de super-imunitatea visata initial de o parte semnificativa din USL. Pana una alta, imunitatea parlamentarilor in cazul retinerii, arestarii si perchezitiei este prevazuta in Constitutie. De acolo trebuie in primul rand eliminata.

Opozitia (PDL si PPDD) au continuat sa acuze faptul ca imunitatea parlamentarilor a fost de fapt intarita, insa modificarile esentiale (convenite luni noaptea) care intr-adevar le-ar fi intarit protectia senatorilor si deputatilor in fata anchetelor au disparut. Intentia a existat, insa modificarile cheie au fost subminate de unul din partenerii cheie din USL. Restul detaliilor despre cazarea alesilor, alte "privilegii" si "imunitati", despre interdictia angajarii rudelor pana la gradul 3 sunt populisme ieftine sau praf in ochi.