Chaser Review
Dimensiune font:
Chaser Review
V-ati sculat vreodata din somn fara sa stiti ce zi e, cand v-ati culcat si cat ati dormit? Recunosc ca nu mi s-a intamplat de prea multe ori, insa imi aduc aminte ca odata, dupa vreo 16 ore de somn, m-am sculat asa, cam pe la amiaza, cu impresia ca ar fi trecut mai mult de 24 de ore de cand m-am culcat si crezand ca e duminica. Ce am patit eu nu se poate compara sub nici o forma cu ceea ce se intampla la inceputul acestui joc, insa va va sugera starea de spirit a eroului nostru in momentul in care acesta se trezeste intins pe un pat de laborator si dand semne clare de amnezie totala.
Astept Chaser cam de pe vremea cand era un zvon. GeForce 3 aparuse de putin timp si imi aduc aminte cum producatorii ne promiteau ca va fi un joc dezvoltat special pentru aceasta placa si ca vom gasi pe parcursul lui o multime de locatii exterioare, engine-ul jocului avand puterea de a le reda fara a cere resurse importante din partea sistemului. Ei bine, s-au tinut de cuvant in ambele cazuri. Chiar la inceput apare binecunoscutul slogan Nvidia, „The way it’s meant to be played”, iar in legatura cu locatiile pot sa spun cu mana pe inima ca nu am experimentat nici un fel de probleme in afara faptului ca nu exista mini-map si ca uneori ma invarteam oarecum in cerc. Din pacate, ce acum cativa ani suna apetisant astazi a devenit o cerinta obligatorie, mai ales din partea unui first person shooter care se respecta. Nu putem include acest joc in categoria celor asteptate cu sufletul la gura, insa nici nu il putem trece cu vederea, mai ales ca, pe caldurile care tocmai au luat sfarsit, un joc in care zapada are un rol important poate fi chiar placut.
Asa cum spuneam si mai sus, eroul nostru se trezeste pe un pat de laborator care se afla nici mai mult nici mai putin decat pe o statie orbitala. Soldati incep sa apara din toate partile, iar acesta, la fel de buimac cum se trezise, trebuie sa o ia din loc pentru ca altfel risca sa se transforme din tinta in cadavru. Trebuie remarcat aici ritmul alert al jocului. E ca si cum producatorii ne servesc cea mai buna parte chiar la inceput. Secventele scriptate cu soldatii care te zaresc cu coada ochiului sau cu exploziile ce au loc in fata ta in momentul in care parcurgi un anumit coridor si care te cam iau prin surprindere sunt extrem de bine venite pentru ca aduc un plus de tensiune si de atasament al jucatorului fata de eroul sau care trebuie sa faca fata tuturor acestor probleme. Din pacate insa, odata ajuns pe pamant, lucrurile se schimba in mod radical. S-ar putea spune ca jocul abia de aici incepe pentru ca primele nivele sunt ca o plimbare de seara in parcul inmiresmat de ploaie si ciresi infloriti. Te mai apleci din cand in cand sa culegi cate o floare sau mai strivesti un gandac cu talpa pantofului, dar niciodata nu depui un efort mai substantial.
Se poate spune ca pe undeva misiunile progreseaza in ceea ce priveste complexitatea. Daca la inceput ai de gasit ori o intrare ori o iesire, obiective care se mentin deasemenea si pe parcurs, veti descoperi ceva mai incolo ca veti avea de aparat un anumit perimetru sau ca va trebui sa vegheati un transport cu ajutorul unui sniper. Alteori va va trebui o piesa sau un alt obiect asa ca de multe ori explorarea nivelului este oarecum o cerinta obligatorie. De remarcat aici faptul ca nu toate nivelele sunt liniare asa ca uneori va trebui sa va intoarceti din drum, daca nu din cauza obiectivului atunci macar pentru a culege o viata sau o armura lasate acolo pentru vremuri mai grele.
Merita amintite de asemenea si nivelele in care trebuie sa strabati un cimitir de nave maritime, o variatie un pic neobisnuita de gameplay in cazul unui astfel de joc, dar binevenita totodata. Singurele probleme de orientare, ca sa zic asa, au fost in mometul in care am avut de-a face cu cateva zone de acces ascunse. M-am chinuit astfel vreo doua zile sa sar intr-un tunel de aer crezand ca acela este cu siguranta drumul cel bun si ca eu nu reusesc sub nici o forma combinatia de taste necesara. S-a dovedit mai tarziu ca vina apartinea unei usi blocate pe partea cealalta de catre o scandura care putea fi distrusa din cateva gloante.
Pe cat sunt de variate locatiile, pe atat sunt de repetitive texturile. Un tunel sau un coridor arata aproape la fel de la un capat la altul si nu de putine ori peretii unei camere sunt absolut identici, lucru extrem de sacaitor in singleplayer, insa neimportant in multiplayer. M-au impresionat armurile de samurai si sabiile din hotelul japonez, precum si momentele rare de la inceput cand peste imagine se suprapun franturi din memoria eroului principal. In rest, nimic nou nici de data aceasta. Modelele nu par a fi formate dintr-un numar mare de poligoane si nici animatiile nu sunt chiar asa cum mi-as fi dorit. Singurele care mai merita putina atentie ar fi armele insa a trebuit sa setez anisotropic filtering la maxim pentru a ma bucura de privelistea unor texturi detaliate si corect iluminate in acest caz.
Din bugurile intalnite pe parcurs as putea mentiona usi care se inchid trecand direct printr-un soldat inamic sau chiar prin Chaser si obiecte precum armura sau alte arme care plutesc in aer in momentul in care un soldat aflat undeva sus, pe o terasa, moare cazand inainte. Deasemenea, puteti avea probleme, mai ales in timpul secventelor cinematice, cand sunteti scosi din joc fara nici o explicatie. Singura solutie in acest sens este tasta Esc care va permite sa treceti mai departe, nici ultimul patch si nici ultimele drivere video si audio – in cazul meu ATI 9700 si SBLive 5.1 – neavand nici un cuvant de spus in acest sens. Din fericire, aceasta nu este o regula, dar s-a intamplat de cateva ori si ma simt dator sa va avertizez.
Trebuie sa va atrag atentia si asupra AI-ului care nu este chiar atat de prost ca in alte cazuri, dar care poate fi catalogat drept simplist. Tot ceea ce ei sunt in stare sa faca este sa se ascunda dupa vreun colt pret de cateva secunde – daca nu e nici un colt prin imprejurimi atunci ei chiar il cauta – pentru ca apoi sa iasa din ascunzatoarea lor si sa traga cateva focuri de arma. La un moment dat situatia devenise hilara. Erau vreo 5 soldati in fata mea care faceau exact acelasi lucru, moment in care m-am gandit fara sa vreau la Chickenshoot, un joc 2D prezentat cu ceva timp in urma, pentru ca doar acolo erau o multime de pui care ieseau din ascunzatoare sa arunce cu oua in tine ca apoi sa intre la loc. Tot ceea ce trebuie sa faci este sa astepti ca inamicul sa se faca vazut si el va cadea la pamant din doua sau trei gloante.
Ce m-a mahnit oarecum este ca toate armele sunt capabile sa ucida de la o distanta apreciabila, chiar daca ele se diferentiaza ca putere, rata de foc sau timp de reincarcare. Mai greu reusesti cu mitralierele sau pusca cu teava scurta, insa acest lucru tot ramane posibil. Tot greu e sa te descurci si cu lansatorul de grenade pentru ca, aparent si spre mirarea mea, el are o raza de actiune in momentul impactului extrem de mare. Mi s-a intamplat de cateva ori sa mor chiar datorita propriilor mele proiectile. Din fericire, acestea sunt capabile sa treaca prin sticla, la fel ca si gloantele de altfel, asa ca puteti sa-i luati prin surprindere daca este nevoie.
Sectiunea multiplayer a jocului nu este foarte dezvoltata si din aceasta cauza lansarea in mod gratuit a editorului este un pas inteligent. Deocamdata Chaser nu dispune decat de 8 harti distribuite in cadrul a 4 sectiuni si anume Shock Troops, Deathmatch, Team Deathmatch si Capture the Flag. Daca pentru prima versiune sunt disponibile 5 harti pentru a doua sunt doar 3, pentru a treia doar 2 si pentru ultima una singura. Lupta nu se mai da de aceasta data intre trupe antitero si teroristi, ci intre Government Forces si Law Breakers. Ultimele trei sectiuni cred ca sunt destul de clare, insa prima necesita o mica explicatie sau, ma rog, o lamurire. Fiecare echipa are cate un obiectiv, nu neaparat acela de a planta o bomba sau de a impiedica acest lucru la fel ca in Counter-Strike, ci de exemplu, de a lansa o racheta sau de a introduce codurile de dezamorsare ale acesteia in cazul fortelor guvernamentale. Risc sa ma repet, dar paza buna trece primejdia rea. E musai sa instalati ultimul patch deoarece aduce o groaza de imbunatatiri legate de multiplayer.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau