Curtea Constituţională discută astăzi sesizarea lui Iohannis pe legea privind implementarea Conveţiei ONU

Curtea Constituţională va dezbate, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la legea pentru modificarea Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, potrivit ordinii de zi a instituţiei.

 

 Pe 11 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională cu privire la modificarea acestei legi. Şeful statului a apreciat că actul normativ adoptat de către Parlament este neclar şi susceptibil de interpretări.

„Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi a fost transmisă de Parlament spre promulgare Preşedintelui României în data de 24 noiembrie 2018. Învederăm faptul că această lege conţine dispoziţii care sunt contrare prevederilor consacrate prin art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 76 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, potrivit argumentelor ce urmează a fi prezentate în continuare”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate înaintată de preşedintele Klaus Iohannis Curţii Constituţionale a României.
El a precizat că legea supusă controlului de constituţionalitate contravine Constituţiei potrivit căreia preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi sunt numiţi prin hotărâre adoptată în şedinţa Senatului, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, dacă întrunesc majoritatea voturilor.

„Considerăm că art. I pct. 6 din legea criticată contravine prevederilor art. 76 din Constituţie. Astfel, art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală prevede că legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere, în timp ce art. 76 alin. (2) prevede că legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.”, potrivit sesizării făcute către CCR de preşedinte.

Klaus Iohannis argumentează că „numirea de către Parlament a conducerii Consiliului de monitorizare se materializează într-o hotărâre a Senatului. În conformitate cu dispoziţiile art. 76 alin. (2) din Constituţie, pentru a fi adoptat, un asemenea act ar trebui să întrunească votul majorităţii deputaţilor, respectiv al senatorilor prezenţi şi nu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere”.

În acest sens, şeful statului a invocat o decizie a CCR prin care s-a statutat faptul că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi.

Prin urmare, Iohannis a punctat că dispoziţiile art. I pct. 6 din legea supusă controlului de constituţionalitate contravin prevederilor art. 76 din Constituţie, hotărârea Senatului, în acest caz, trebuind să se adopte cu votul majorităţii membrilor prezenţi, instituirea unei alte majorităţi fiind contrară Legii fundamentale.

Iohannis a subliniat că procedând în acest mod, Parlamentul a adoptat o lege cu încălcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie în ceea ce priveşte obligativitatea respectării deciziilor Curţii Constituţionale, în cazul de faţă cu referire la modalităţile de adoptare a hotărârilor parlamentare, respectiv stabilirea majorităţii voturilor necesare.

De altfel, şeful statului a precizat că prin art. I pct. 6 din legea dedusă controlului instanţei constituţionale se modifică art. 5 alin. (2) al Legii nr. 8/2016 în sensul că, în termen de 10 zile de la publicarea candidaturilor pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ale Consiliului de monitorizare, se pot depune, la comisia de specialitate, în scris, obiecţiuni argumentate cu privire la candidaturile depuse.

În acest sens, preşedintele Iohannis consideră că aceste prevederi sunt lipsite de precizie şi claritate în ceea ce priveşte persoanele care pot depune aceste obiecţiuni, întrucât nu reiese dacă textul se referă doar la persoanele direct interesate, la acele organizaţii care au dreptul să nominalizeze propuneri pentru respectivele funcţii sau la orice persoane.

Totodată, Klaus Iohannis apreciază că termenul de „obiecţiuni argumentate” este lipsit de claritate, nefiind precis reglementată forma şi natura juridică a acestor contestaţii. „Având în vedere aceste aspecte, opinăm că textul mai sus amintit prezintă unele neclarităţi şi, prin urmare, contravine cerinţelor de claritate şi previzibilitate instituite prin art. 1 alin. (5) din Constituţie.”, a mai precizat Iohannis.

Şeful statului a adus în atenţie şi că dispoziţiile alin. (22) şi alin. (23) ale art. 5 din Legea nr. 8/2016, introduse prin legea criticată la art. I pct.7, stabilesc că avizul întocmit de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului, în urma audierii candidaţilor şi prezentat în şedinţa plenului Senatului se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.

De asemenea, preşedintele României consideră că prevederea privind reînnoirea mandatului preşedintelui şi al vicepreşedintelui, o singură dată, la cerere, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului este neclară, pentru că nu se precizează cine poate face această cerere de reînnoire, ceea ce poate da naştere unor diverse interpretări.

Totodată, şeful statului a precizat că prin modificările aduse legii cu privire la ocuparea unor funcţii de conducere în structurile Consiliului de monitorizare se pot crea anumite privilegii pentru anumiţi demnitari.

În concluzie, Klaus Iohannis a precizat, în legătură cu structura şi conţinutul legii deduse controlului de constituţionalitate, că se poate observa că din cele 17 articole care formează structura Legii nr. 8/2016 în forma în vigoare, 13 de articole ale acesteia au fost modificate sau completate prin legea supusă controlului instanţei constituţionale. Acesta a conchis că e nevoie de o soluţie legislativă coerentă care să fie cuprinsă într-o reglementare unitară şi care să răspundă cerinţelor de claritate şi previzibilitate a legii. realitatea.net