Dark Sector – PlayStation 3 Review

Dark Sector – PlayStation 3 Review

Totul a început acum câţiva ani, cu prezentarea unui filmuleţ realizat pe baza specificaţiilor teoretice a proiectului numit pe atunci PlayStation 3. Lumea a revenit cu picioarele pe pământ, între timp a fost lansată şi consola, iar eu am avut plăcerea să butonez Dark Sector, un third-person thriller dezvoltat de studiourile Digital Extremes. De la concept la realizare s-au păstrat câteva idei de bază, mai puţin cele esenţiale. Filmuleţul prezentat cu mulţi ani în urmă ne arăta un personaj care se strecura nevăzut şi care ucidea într-o manieră la fel de subtilă. Azi însă intră în scenă Hayden Tenno, un Yankee Doodle, sau cum îl porecleşte prietenul nostru rus de pe piaţa neagră, "my half-monster customer", care nu are nimic în comun cu fenomenul stealth, ci din contră, este un fel de tanc pe două picioare ce rade tot ce prinde, până şi cei mai bine înarmaţi soldaţi sau cei mai puternici monştri pe care Digital Extremes a putut să îi confecţioneze pentru acest titlu.

Hayden este trimis în Lasria, o ţară fictivă din conglomeratul URSS, unde un individ cu un nume pe care numai oamenii de ştiinţă nebuni îl au prin filme – Mezner – încearcă să răspândească un virus care va transforma toată populaţia globului în zombi. Cine este Mezner şi de ce face el toate acestea, rămâne o nebuloasă chiar şi la finalul jocului. Ceea ce la început pare o poveste interesantă, la final se dovedeşte a fi un quickie în parc noaptea, toamna pe ploaie măruntă. Personajele nu sunt îndeajuns dezvoltate, iar intrarea lor bruscă în scenă nu face altceva decât să te lase rece. Transformarea personajului principal din ucigaş în erou nu este deloc motivată, iar virusul, în cârca căruia este aruncat acest proces, nu are caracteristica ce ar fi transformat jocul mediocru într-unul genial, viaţa sa proprie. Mezner se crede un salvator, un Mesia a cărui menire este să scoată adevărul la iveală. Ceea ce nu realizează el este că şi virusul iese la iveală odată cu adevărul, iar Statele Unite nu pot permite acest lucru; o asemenea armă trebuie controlată de ei, nu de un personaj nebun cu pretenţii fanteziste.

Lui Hayden i se spune bineînţeles altceva la început, astfel încât ajungi să crezi că misiunea ta este de a-l neutraliza pe Mezner. Toată povestea ia o întorsătură urâtă chiar la început, când "cotoiul" savantului nebun, probabil un alt "half-monster customer", te infectează cu virusul pe care eşti trimis să îl neutralizezi. Încet-încet, corpul protagonistului începe să se transforme, iar primul lucru care se întâmplă, minune, îţi iese un boomerang din palmă. Cum de ţi se întâmplă asta tocmai ţie, când restul celor afectaţi sunt zombi fără conştiinţă, rămâne o mare necunoscută. Într-adevăr, ţi s-a dat un vaccin care ar trebui să combată infecţia pentru o anumită perioadă de timp, însă acest lucru nu se întâmplă, aşa că, neaflându-te în situaţia de a te întoarce din drum, singura cale este înainte. Înainte este Mezner, aşa că porneşti pe urmele lui, iar toată tărăşenia asta durează vreo 10 capitole, unele mai interesante, altele mai plictisitoare.

Presupun că v-aţi dat deja seama că nu avem de-a face cu cine ştie ce capodoperă în materie de jocuri. Pe de altă parte, Dark Sector, chiar dacă îmbină elemente din multe alte titluri apărute deja, are şi momente remarcabile. Lupta cu zombi pe întuneric sau într-un cimitir, asta în măsura în care ai rămas fără gloanţe, sunt momente de care o să vă aduceţi aminte cu plăcere şi asta pentru că nu ai putea să îţi imaginezi vreodată că gloanţele, sau mai bine spus lipsa lor, ar putea deveni o problemă. Undeva în cea de a doua jumătate a jocului însă, treaba se împute şi veţi fi nevoiţi să vă descurcaţi şi fără armele de foc.

Hayden are dispoziţie maxim trei arme pentru a-şi face treaba. Boomerangul este cel menţionat mai sus. El îţi iese din palma dreaptă şi taie în carne vie, în ceea ce putem numi luptă corp la corp sau la distanţă. În luptă corp la corp lovitura cu boomerangul este de slabă intensitate, însă o poziţie corectă faţă de adversar permite efectuarea unui procedeu prin care inamicul tău îşi va da duhul într-un mod artistic. La distanţă însă, boomerangul este extrem de eficient, iar dacă mai adaugi pe listă şi faptul că poate fi controlat folosind senzorul de mişcare al controller-ului de PlayStation 3, atunci momentele acestea sunt aducătoare de plăcere pură. Pe măsură ce avansaţi, Hayden va obţine o serie de puteri care cu siguranţă vă vor fi folositoare pe parcursul jocului. El va putea crea în jurul lui un câmp ce opreşte gloanţele inamicilor sau va deveni invizibil pentru o scurtă perioadă de timp. Cea mai distractivă putere însă este cea care vă permite să creaţi o explozie în jurul boomerangului, aruncat în mijlocul unui grup de inamici. Dacă boomerangul a trecut întâi prin foc şi a preluat calităţile acestuia, atunci toţi cei prinşi de suflul exploziei vor arde de vii.

Caracteristica boomerangului de a prelua foc, gheaţă şi electricitate este absolut necesară pentru rezolvarea unor puzzle-uri simple, precum deschiderea unor uşi sau aprinderea făcliilor din cimitir. Bineînţeles, monştrii mor mai frumos dacă sunt electrocutaţi sau îngheţaţi, astfel încât, de câte ori observaţi o asemenea sursă de inspiraţie, nu ezitaţi să o folosiţi. În plus faţă de boomerang, Hayden mai are la dispoziţie numai două sloturi pentru armele de foc. Veţi începe cu un pistol şi pe măsură ce strângeţi bani (ruble), veţi putea cumpăra arme de la dealer-ul din canal (black market). Un lucru care mi s-a părut efectiv stupid a fost imposibilitatea de a cumpăra muniţie. În a doua parte a jocului ea devine o problemă, iar cum bani destui pentru achiziţionarea altor arme nu aveam (luasem deja un AK-47, precum şi cel mai scump shotgun), ar fi fost de bun simţ ca jocul să mă lase să obţin destulă muniţie pentru ele.

Pe parcursul acţiunii vă veţi întâlni şi cu o serie de genţi diplomat care conţin îmbunătăţiri pentru armele pe care le aveţi deja în dotare. Acestea se pot echipa numai la dealer-ul mai sus menţionat, sau vinde dacă aveţi nevoie de bani. Din păcate însă, Hayden nu poate avea asupra lui două arme principale, aşa că am fost mereu nevoit să aleg între AK-47 şi shotgun. Muniţia pe care o găseşti însă prin nivele este în majoritatea cazurilor sub forma unor cutii care conţin toate cele trei tipuri disponibile, astfel încât, în momentul în care ai terminat câte un capitol, vei fi folosit un tip, dar vei fi colecţionat şi din celălalt. La începutul următorului capitol poţi să intri în canal să schimbi armele şi uite aşa ai destulă muniţie ca să continui. Reţeta funcţionează însă doar până la ultimul nivel, unde nu mai există dealer aşa că intri la bossul final cu muniţie zero. Curat murdar!