Decizie bombă în dosarul Mineriadei. Nu se pune sechestru pe averea lui Ion Iliescu

Ion Iliescu a scăpat de sechestrul pe avere. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi cererea victimelor Mineriadei de a pune sechestru pe averea fostului preşedinte, în schimb avocatul lui Ion Iliescu a solicitat introducerea statului ca parte responsabilă.

 

 Ion Iliescu nu va avea sechestru pe avere. Înalta Curte de Casație și Justiție a luat decizia joi dimineaţa.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins joi, 17 mai, cererea Asociaţiei 21 Decembrie 1989 de instituire a sechestrului asupra averilor foştilor demnitari Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu şi Virgil Măgureanu, în dosarul Mineriadei. ÎCCJ a respins şi sesizarea CCR în acelaşi dosar.

Adrian Georgescu, avocatul lui Ion Iliescu în dosarul "Mineriada din 13-15 iunie 1990", afirmă că a depus o cerere prin care solicită introducerea statului ca parte responsabilă.

Întrebat de jurnaliști dacă Ion Iliescu va putea să plătească milioanele de euro care au fost cerute ca despăgubiri de victimele mineriadei - în ipoteza în care va exista o decizie judecătorească definitivă în acest sens - avocatul fostului președinte al României a declarat că s-a solicitat și este introdus în cauză Guvernul, "ca reprezentant al statului, în calitate de parte responsabilă civilmente".

Judecătorului de Cameră Preliminară de la Înalta Curte, căruia i s-a atribuit dosarul Mineriada din 13-15 iunie 1990, i se solicită instituirea unui sechestru pe toate bunurile aparţinând tuturor persoanelor că au săvârşit sau favorizat infracţiuni contra umanităţii în acele zile. Solicitarea a fost depusă la instanţă de Asociaţia 21 Decembrie 1989, care este parte vătămată în dosarul Mineriada.

În solicitarea depusă la instanţă de Asociaţia 21 Decembrie 1989 se arată că prejudiciul moral şi material provocat de inculpaţi a fost estimat la peste un milliard de dolari.

În 13 iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi Miron Cozma. Potrivit procurorilor, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990 autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Astfel, au fost trimişi în judecată: Ion Iliescu, la acea dată preşedinte al României şi preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României, Petre Roman, prim-ministru al Guvernului interimar, Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, director al Serviciului Român de Informaţii şi general în rezervă Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare, pentru infracţiuni contra umanităţii.

De asemenea, au fost trimişi în judecată amiralul în rezervă Emil Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne,.

În dosarul Mineriadei, procurorii militari i-au trimis în judecată şi pe generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, colonel în rezervă Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Conform procurorilor, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării, arată procurorii.

Ei menţionează că atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii), vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii) şi privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară, iar concomitent s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură şi al Universităţii din Bucureşti, fiind percheziţionate mai multe birouri, persoanele aflate în incintă fiind evacuate prin acte de violenţă.

"Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonaţi de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor. Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii", notează procurorii.

Anchetatorii mai spun că s-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal patru persoane, iar alte trei au fost rănite, de asemenea, prin împuşcare.

Represiunea autorităţilor a continuat în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului şi alte persoane având legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii, imaginile cu actele de violenţă comise de mineri pe străzile oraşului fiind mediatizate în întreaga lume.

În acest dosar au fost audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai victimelor şi 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citaţii.

Dosarul Mineriadei are 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în acest caz are 2.000 de file.

Victimele mineriadei cer judecătorilor să nu mai lungească procesul şi vor mai mult de la vinovaţi, nu doar să ajungă la închisoare.
Victimele nu vor doar ca procesul să mergă repede, ci şi garanţii care să le acopere suferinţa.

Alături de Ion Iliescu şi Miron Cosma, alte 12 persoane - printre care fostul premier Petre Roman şi fostul şef al Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu - sunt puse sub acuzare în acest dosar.

Ancheta, deschisă imediat după reprimarea violentă a manifestaţiilor din Piaţa Universităţii, a fost clasat după 20 de ani de investigaţii. Victimele au contestat decizia procurorilor şi, după procese lungi la curtea europeană a drepturilor omului au obţinut redeschiderea cazului acum trei ani.realitatea.net