Desi multi au vrut sa o opreasca, Rezolutia privind Romania va fi votata, pe 13 noiembrie, in Parlamentul European. Tot atunci se publica si MCV-ul

O rezolutie extrem de severa, care aduce in discutie derapajele politice ale Puterii de la Bucuresti atat in ceea ce priveste legislatia din Justitie, cat si reprimarea violenta a protestului din 10 august va fi votata in plenul Parlamentului European marti, 13 noiembrie, cu o zi mai devreme decat era prevazut.
 

 Devansarea a fost propusa de eurodeputatii socialisti, dar decizia apartine Conferintei presedintilor, reunita, joi, la Bruxelles. Votul va fi in intervalul orar 12.00 - 14.00, dupa care, de la 15.00, cancelarul german Angela Merkel va vorbi in plenul european.

Aceasta devansare va duce la o coincidenta: tot marti, 13 noiembrie, este asteptat si urmatorul raport MCV privind Romania, care, spun surse consultate de Ziare.com, nu va fi deloc bland cu autoritatile de la Bucuresti.

Amintim ca Parlamentul European a luat decizia de a adopta o rezolutie privind tara noastra la mijlocul lunii septembrie, la Strasbourg, imediat dupa votul care a decis demararea procedurii de activare a Articolului 7 in cazul Ungariei.

Cu toate ca atat europarlamentarii romani socialisti, cat si cei liberali au avansat ca optiune renuntarea la rezolutie, pentru ca, spuneau ei, aceasta ar arunca o imagine negativa asupra Romaniei, evolutiile de la Bucuresti au facut ca forul european sa nu dea inapoi.

Si Klaus Iohannis si-ar fi dorit renuntarea la o rezolutie referitoare la tara noastra: adoptarea unui astfel de text de catre PE este neobisnuita, mai ales ca vine cu o luna inainte de preluarea presedintiei Consiliului UE de catre tara noastra, argumenta presedintele.

Pe de alta parte, europarlamentarul olandez Judith Sargentini, care a redactat si raportul in urma caruia Parlamentul European a demarat activarea Art. 7 pentru Ungaria, a spus clar, intr-un interviu pentru Ziare.com, ca nu e multumita de raspunsul premierului Viorica Dancila, care i-a acuzat pe oficialii europeni, chiar in plenul de la Strasbourg, ca tin cont de informatii false privind situatia de la Bucuresti.

"As aprecia daca guvernul roman ar opri acele schimbari problematice din domeniul Justitiei si, in schimb, ar lua in serios lupta impotriva coruptiei, iar asta inseamna si sa nu ii inlature pe cei care s-au luptat efectiv cu coruptia.

In ianuarie urmeaza preluarea Presedintiei Consiliului Uniunii Europene, de catre Romania de la Austria, si ar fi momentul ca Guvernul Romaniei sa arate cat de mult apreciaza valorile europene in ceea ce priveste drepturile fundamentale si domnia legii", a spus Sargentini.

De altfel, propunerea pentru ca situatia din Romania sa devina tema de dezbatere in Parlamentul European apartine chiar grupului Verzilor.

Ce spune Rezolutia privind Romania

Potrivit draftului documentului, obtinut de Ziare.com, tonul la adresa Romaniei este unul critic, cu avertismente puternice si recomandari clare, care sa nu lase loc de interpretari.

Astfel, sunt mentionate avertismentele din raportul GRECO din aprilie 2018, cele ale Comisiei de la Venetia din martie si octombrie anul acesta, faptul ca Romania este data in judecata la Curtea de Justitie a UE pentru ca nu a transpus Directiva in ce priveste spalarea banilor.

Se mentioneaza si ca autoritatile nu au lamurit daca exista sau nu o problema in ce priveste protocoalele cu SRI, dar si ca am fost la un pas de a modifica definitia casatoriei in Constitutie intr-un sens care ar fi incalcat drepturile si libertatile cetatenilor.

Este notat si ca acest din urma demers a fost sustinut de Parlament, desi Romania e pe locurile fruntase in UE cand vine vorba de discriminare si ura fata de membrii comunitatii LGBT.

Cateva capitole vizeaza si presa din Romania, atragandu-se atentia ca in raportul Reporteri fara Frontiere se vorbeste de presiunile uriase asupra mass-media, incercandu-se jubjugarea sa in scopul de a fi folosita drept unealta de manipulare.

Si protestele sunt mentionate, dar mai ales incercarile de a le reprima, in enumerare regasindu-se si actiunile violente ale jandarmilor din 10 august.

Ultimele capitole sunt despre coruptie, amintindu-se si despre inlaturarea Laurei Codruta Kovesi de la DNA si cererea de revocare a lui Augustin Lazar.

"Coruptia ramane o provocare la nivelul UE, natura si scopul difera de la un stat membru la altul, insa asta afecteaza Uniunea in ansamblul ei, ii afecteaza economia, dezvoltarea, societatea, submineaza democratia si afecteaza statul de drept.

Procurorul sef al DNA a fost inlaturat din functie pe 9 iulie 2018 in ciuda opiniei CSM, cu ajutorul unei decizii a Curtii Constitutionale care a limitat puterile presedintelui. Comisia de la Venetia a punctat ca este important sa fie intarita independenta procurorilor, sa fie mentinut si crescut rolul unor institutii, precum cea prezidentiala sau CSM, care sa echilibreze influenta Ministerului Justitiei.

Guvernul Romaniei a adoptat insa o ordonanta de urgenta pe 15 octombrie 2018. Pana acum, 48 de procurori au trebuit sa plece din functii ca urmare a adoptarii acelei ordonante, afectand numeroase anchete in curs. Ministerul Justitiei a cerut si demiterea procurorului general pe 24 octombrie, acuzandu-l ca si-a depasit atributiile", se mentioneaza in draftul rezolutiei. ziare.com