Fable III Review

default

Dimensiune font:

| 22-10-2012 16:21

Fable III Review

Printr-o fericită coincidenţă, ultimele săptămâni au fost un regal de RPG-uri. Am început uşurel, cu Demon War, încălzire pentru „monştrii” aşteptaţi de ceva vreme: The Witcher 2: Assassins of Kings (despre care o să vă povestesc mai multe tot săptămâna asta) şi Fable III. Practic, le-am jucat simultan, ceea ce implică inevitabile comparaţii, fiecare dintre cele două titluri ieşind mai mult sau mai puţin şifonat când a fost luat la bani mărunţi. Pentru că discutăm totuşi doar de Fable III, voi termina comparaţia cu fratele Witcher prin a spune că jocul de faţă vine cu valori artistice remarcabile, dar pare în rest realizat pentru copii de 14 ani.

De fapt, nu e foarte corect să acuz Fable III de infantilism, deoarece practic toată seria merge pe această linie, uşoară din punct de vedere al alcătuirii, fără prea multă profunzime la nivelul implicării tale în poveste sau în relaţia cu personajele din jurul tău. Cu atât mai mult, Fable II nu a ajuns niciodată pe PC, astfel că putem avea doar o părere formată din lecturi în ceea ce îl priveşte. Al treilea joc al seriei îi continuă într-un fel povestea, pentru că pe tronul Albion-ului se află acum unul dintre copiii eroului rege din Fable II. Logan nu este însă nici pe departe conducătorul ideal, ci un tiran cu inimă de piatră: ţara lui, ajunsă acum în epoca industrială (o oglindă a secolului al XIX-lea real), pune copiii la muncă, deversează deşeuri în lacuri, nu există şcoli sau biblioteci, sărăcia şi foametea sunt la ordinea zilei, iar bandiţii şi crima organizată conduc oraşele.

În acest moment critic intri tu în scenă, prinţul (sau prinţesa, alegerea este pur estetică şi nu influenţează în niciun fel desfăşurarea jocului) pus pe fapte mari, pentru că pur şi simplu nu mai suporţi atitudinea fratelui tău. Chiar de la început eşti pus în faţa unei alegeri morale (din care, indiferent de opţiune, cineva tot moare), iar tu îţi iei lumea în cap alături de doi servitori credincioşi, cu scopul declarat pe faţă de a declanşa o revoluţie ca să ajungi rege (sau regină). Tot acum mai apare şi un alt personaj misterios, un fel de călăuză pe drumul tău spre tron şi în acelaşi timp „gardianul” alegerilor tale morale: poţi fi îngerul păzitor al poporului sau de 10 ori mai tiranic decât fratele tău, obsedat să-ţi umpli cu aur doar cuferele proprii.

Uite questu’, nu e questu’

Ca în orice RPG, fie el şi cu o profundă înclinaţie spre acţiune, trebuie să îndeplineşti misiuni pentru a trece prin porţile destinului şi a ajunge rege. Pentru ca revoluţia ta să aibă succes, trebuie să convingi poporul cu televizorul şi, mai ales, cu rezolvarea problemelor stringente: promiţi în dreapta, în stânga, sub pământ şi în coteţul găinilor că vei fi băiat bun odată ajuns la putere, strângi mâini, oferi bani celor săraci (că nu merge cu zahăr, căldări şi mititei, ar fi trebuit să vină Molyneux să înveţe de la români!), ce mai, toate acţiunile unei veritabile campanii electorale. Doar că eşti într-un regat şi conducătorul de drept, deşi teoretic ar trebui să fie pe urmele tale, pur şi simplu nici nu-i pasă că exişti şi îi subminezi autoritatea până ce nu ajungi în faza terminală a acţiunilor rebele.

Practic, aici e una din marile probleme ale jocului: lumea din jurul tău nu reacţionează coerent la ceea ce pui la cale. Poţi omorî toată populaţia unui oraş, să zicem… vei fi anunţat frumuşel că ai facut ceva imoral, dar cam atât. Viaţa merge mai departe, la fel şi misiunile, ţăranii vor avea în continuare încredere în tine ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Ori o astfel de abordare chiar nu prea te împinge să experimentezi în termeni de consecinţe… pentru că nu există consecinţe: vei ajunge un diavol la finalul aventurii, dar vei ajunge (spre deosebire de menţionatul Witcher 2, mult mai neiertător la acest capitol). Oricum, înclinaţia jocului merge spre partea bună, în sensul care trebuie măcar să promiţi tot felul de lucruri bune pentru a-ţi asigura colaborarea diverselor NPC-uri conducătoare de facţiuni din Albion. Din fericire, povestea nu se termină odată ce ajungi rege, pentru că mai are un as în mânecă (joacă şi tu până la capăt, n-o să-ţi zic ce e!) şi ai ocazia să iei decizii "bune", "rele" sau pur şi simplu cum te taie capul.

Cum ceea ce se întâmplă în jurul tău nu te afectează cu adevărat, nici implicarea ta emoţională sau imersiunea nu trec de genunchiul broaştei. La început, când m-am văzut în faţa unei decizii fără ieşire, chiar am crezut că mi se va zbârli părul pe spinare în continuare, că va trebui să sacrific iubire, familie, copii, găini şi goblini pe altarul revoluţiei mele. Neah. Acelaşi lucru este valabil şi pentru interacţiunile cu toţi omuleţii care îşi fac de cap prin oraşe. La început poţi doar să le strângi mâna, să le dai bani şi să le tragi vânturi în nas; pe măsură ce înaintezi în misiuni poţi debloca o serie mai largă de gesturi şi acţiuni, de la dans şi gâdilat până la jocul de-a fripta.

Dacă te porţi frumos, evident că toţi te vor iubi, însă gama comportamentală nu mai este disponibilă complet când interacţionezi cu un individ. Ai un anumit set care apare, deci alegeri limitate; sincer, nu mi se pare normal să joc fripta, să fluier şi să-mi gâdil iubita (sau iubitul) şi gata, asta e dragostea. E greu în modul ăsta chiar să-ţi pară rău după "cealaltă jumătate", astfel că personal n-am fost înclinată să dau cu subsemnatul la primărie sau să fac copii. Ar fi trebuit să le dau bani de mâncare, ce te uiţi aşa la mine! Nici măcar de câinele tău nu are cum să-ţi pese pentru că nu e rănit în bătălii, aşa că poate fi considerat un fel de detector de metale cu blană, nu un adevărat însoţitor.

 

A omorî sau nu găina

Fable III are şi el inevitabila parte de misiuni tipice, de găsit obiecte, omorât monştri şi livrat tot felul de pachete. Totuşi, există şi quest-uri care ies în evidenţă prin creativitate, uneori chiar şi la nivelul unei însărcinări banale (livrarea unei scrisori dintr-un capăt în celălalt al Albion-ului), care te va anunţa la final triumfătoare că odată cu livrarea ta, NPC-ul „vinovat” a reuşit să insulte absolut toată populaţia din oraşul Brightwall. Designul unor misiuni este uneori de-a dreptul surprinzător: la un moment dat eşti prizonierul unei fantome şi nu scapi până ce nu joci în piesa ei de teatru; te trezeşti erou într-un joc de Dungeons & Dragons condus de un Dungeon Master obsedat să-şi omoare personajele; te plimbi îmbrăcat în găină prin oraş pentru a atrage orătăniile înapoi în coteţ; altă dată, eşti pe post de gladiator şi asupra ta vin în valuri diverşi monştri, iar nobilii de la galerie urmăresc spectacolul, sperând să te vadă făcut bucăţi.

Aş fi vrut să fie mult mai multe misiuni creative totuşi, deoarece grosul lor constă în continuare într-un festival de omorât monştri, fie ei umani sau animale fantastice. Oricum, ceea ce contează pe parcursul jocului ca o motivaţie în plus este umorul, tipic de altfel seriei şi cât se poate de englezesc (de fapt, Albion este denumirea veche a Angliei). Lionhead a reuşit o combinaţie simpatică de umor infantil şi aluzii în special politice extrem de serioase. Practic, poţi să-ţi fie milă ce cerşetori şi să le dai bani, sau le tragi vânturi în faţă şi să-i căpăceşti doar de dragul ideii; poţi decide să transformi orfelinatul în bordel dacă ai chef sau un munte dintr-o minune a naturii într-o groapă de gunoi.

Tot la partea umoristică pot fi incluse şi mini-jocurile ce însoţesc fiecare interacţiune cu NPC-urile sau slujbele pe care le poţi lua pentru a mai face un ban (practic doar trei: plăcintar, cântăreţ la lăută şi fierar, diferite doar ca animaţie, nu şi ca gameplay unde trebuie să apeşi la timp tastele 1, 2 sau 3). Pe de altă parte însă, ajungi rapid să te saturi de aceleaşi animaţii la fiecare 5 secunde, mai ales că avem parte de o consecinţă directă a portării de pe consolă: confirmarea unor acţiuni se realizează de multe ori ţinând apăsat butonul corespunzător de pe tastatură.

Dacă înţeleg această alegere pentru un controller, unde e posibil să mai încurci butoanele, nu mi se pare normal să stau cu degetul înfipt în tastă câte 10 secunde pentru ca jocul să fie sigur că eu nu-s bătută în cap şi ştiu ce vreau. Şi nu e doar enervant, fiindcă pe termen lung taie complet imersiunea, ajungi să ignori cetăţenii şi nu mai interacţionezi cu ei decât în limitele cerute de misiuni doar ca să nu mai treci iar şi iar prin aceleaşi secvenţe.

Din fericire, Albion este o lume destul de deschisă, poţi explora oraşe, păduri, munţi şi peşteri doar de dragul de admira peisajele şi de a găsi toate cuferele cu comori şi bunătăţile îngropate (semnalate de câine prin lătrături insistente). De asemenea, ai destule modalităţi de câştiga bani, un element foarte important mai ales în partea finală a jocului, unde ar trebui să ai visteria plină dacă ai decis să mergi pe calea regelui bun care îşi apără supuşii până la ultima suflare.

Poţi apela la slujbele menţionate, dar finanţele grase vin din îndeplinirea misiunilor şi din cumpărarea şi închirierea de case şi magazine prin toate oraşele. Casele mai au nevoie de reparaţii dacă vrei să ţi se şi plătească chiria, dar pe termen lung nu e o pierdere, plus că există opţiunea de a le repara pe toate odată, nu trebuie să te duci la fiecare în parte personal. Pentru magazine poţi stabili preţurile, de la un nemaiîntâlnit zero (adică moka) până la sume absurde pentru o pâine. Banii vin constant la fiecare câteva minute şi mai poţi vinde şi orice comori cu care nu ai ce face. Desigur, toate astea ajung în conturile tale personale şi e la alegerea ta dacă vrei să donezi visteriei regatului sau să ţii galbenii doar pentru bucuria sufletului tău.

La luptă, eroule!

Cum seria Fable n-a avut niciodată pretenţii de complexitate când vine vorba de partea RPG, să nu te aştepţi nici acum la arbori de abilităţi şi scheme de luptă complicate. Designerii Lionhead au renunţat la pauza care te ducea în meniurile aferente creşterii în nivel pentru un sanctuar unde poţi călători instant oricând, în cadrul lui fiind mai multe camere: garderoba găzduieşte costumele şi îţi poţi alege nu doar hainele, ci şi păr facial (o perioadă am fost femeia cu mustaţă) sau tatuaje; arsenalul păstrează diversele tipuri de arme; avem o cameră dedicată achievement-urilor şi trofeelor, plus o hartă centrală care îţi permite să te teleportezi într-o zonă cât mai apropiată de obiectul misiunii tale (dacă n-ai chef să mergi pe jos).

Toate acţiunile tale se concretizează în experienţă, de fapt ‚guild seals”, un fel de discuri galben-albastre tipice unui joc de consolă. Cu cât ai mai multe astfel de discuri, poţi deschide mai rapid cuferele cu abilităţi din Road to Rule. Acest drum spre tron, să-i zicem, este un fel de lume paralelă alb-negru care vine peste tine când mai atragi o facţiune de partea ta şi îţi permite să-ţi îmbunătăţeşti abilităţile. Practic, poţi alege între cuferele care te ajută să faci mai mult damage cu arme de melee, arme de distanţă (puşti şi pistoale) sau cu magia sau cufere care deblochează pachete de comportament. Cu puţin efort, le poţi deschide pe toate până la un nivel maxim cinci, ceea ce înseamnă că vei trece ca prin brânză prin inamici. Probabil pentru un purist al genului, Fable III nici măcar nu poate fi numit RPG, dar până la urmă titlurile de acest gen lansate pe consolă n-au stresat niciodată intelectul jucătorilor, neavând nici avantajul unei tastaturi care să permită o răspândire a meniurilor şi butoanelor de acces aferente.

Practic, Fable III nu este un joc greu, poţi să-l traversezi de la un capăt la celălalt fără să fii trântit inconştient pe jos nici măcar o dată (nu există moarte pe nivelul normal de dificultate). Pe Hard, viaţa nu se mai regenerează după ce ai terminat o bătălie sau ai fugit la adăpost, dar oricum poţi cumpăra poţiuni care să-ţi asigure practic nemurirea. În materie de arme, poţi purta după tine o armă albă şi o puşcă, plus o mănuşă magică cu foc, fulgere, gheaţă sau combinaţii între cele trei, dar nu le poţi folosi simultan. Din păcate, aşa ajungi rapid să investeşti doar într-un tip de magie şi să le ignori pe celelalte, mai ales că vrăjile sunt destul de overpowered când vine vorba de intrat în grupurile de monştri. Indiferent dacă dai foc goblinilor sau le striveşti capetele cu puşca sau toporul, aceste acţiuni se vor manifesta şi la nivel vizual: toporul, de exemplu, va fi aurit dacă ţii cu dinţii de banii tăi sau va fi gravat cu rune dacă ai înclinaţie spre magii.

Din păcate, luptele sunt un festival de click-uri nebune şi de rostogoliri laterale pentru a scăpa din îngrămădeală. Nu tu AI, nu tu tactică sau strategie, doar hack’n’slash presărat cam de pe la jumătatea jocului cu o serie de „finishing moves”. Practic, dacă ţii câteva secunde apăsat butonul stânga al mouse-ului, vei avea o magie zonală care rupe mai mulţi inamici simultan şi nici n-ai nevoie de mult mai mult; eventual o rostogolire şi repetă până nu mai mişcă nimic.

Inamicii doborâţi vor intra şi în colţii câinelui, dar nu se poate spune că am remarcat vreo eficienţă deosebită din acest punct de vedere, chiar dacă găseşti cărţi dedicate potăii, prin care îi poţi îmbunătăţi şi lui activitatea colţoasă. O motivaţie pentru a te bate cât mai mult (în afară de câştigarea discurilor) sunt achievement-urile prezentate foarte clar: omoară 500 de goblini (hobbes) şi o să ai un trofeu drăguţ în sanctuar; omoară 500 din ăia cu toporul, alţi 300 cu puşca, alţi 500 cu magii… acţiunile tale sunt contabilizate foarte exact şi te poţi lăuda liniştit cu grămezi virtuale de mii de victime trimise pe lumea cealaltă.

Gândaci? Avem, avem…

Din păcate, există şi o serie destul de largă de probleme tehnice cu rază lungă de acţiune, de la mici bug-uri de coliziuni până la distrugerea completă a salvărilor. Ultima parte am experimentat-o pe pielea proprie, după circa 10 ore de joc. Când am redeschis Fable III, m-a întâmpinat un frumos mesaj care mă anunţa senin că salvările mele s-au dus pe apa Sâmbetei. După cercetări pe diverse forumuri, am aflat că asta se întâmplă pe ambele platforme (PC şi Xbox 360) fără discriminare, iar salvările sunt irecuperabile. Se pare că problema apare doar dacă te bazezi pe salvările automate făcute de joc, de aceea recomand un save manual când ieşi din joc(Alt+F5 default).

Dincolo de acest inconvenient major, pe parcursul aventurii apar o serie de probleme tehnice cauzate de portare, de la scăderi ciudate de framerate (mai ales în timpul mini-jocurilor de-a plăcintele, cântatul şi forjatul) până la coliziuni defectuoase în timpul secvenţelor cinematice sau în lupte (mai ales personaje care intră în pământ sau se blochează în decor).

Pathfinding-ul este o altă discuţie: eroul se descurcă bine singur, dar când vine vorba de urmat sau ghidat alte personaje (pe care le ţii de mână la propriu), te trezeşti împiedicat de blocajul lor prin tot felul de colţuri invizible, pe scări sau pe poteci mai înguste. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru câine, cam dezorientat când vine vorba să-ţi arate clar direcţia unde se află o comoară îngropată sau un cufăr. Din fericire, nu există probleme cu încărcarea nivelurilor, iar teleportarea instantanee foarte aproape de locul misiunii va fi apreciată de cei care nu au chef să traverseze tot regatul pe jos.

Calităţi artistice deosebite

Dacă luptele sunt extrem de simpliste, povestea nu prea te „prinde” şi nici componenta RPG nu este tocmai dezvoltată, nimic nu i se poate reproşa lui Fable III din punct de vedere artistic. Mediul este foarte variat şi realizat cu o atenţie pentru detaliu care te face să uiţi că e o portare (deşi numărul de poligoane este departe de a impresiona un fan Cry Engine); pur şi simplu poţi să te pierzi admirând pădurile, munţii, clădirile din oraşe, ba chiar şi peşterile au fiecare detalii aparte care ajută din plin atmosfera sabotată de elementele menţionate mai sus.

Oraşe subterane, cu Aurora în frunte, te cam fac să vrei să te muţi acolo (chiar dacă e şi o ameninţare monstruoasă prin zonă), nivelul deşertic te face să te întrebi dacă nu cumva până aici ţi-a fost, iar zonele industriale chiar par scoase din epoca de început de secol al XIX-lea, când noţiunea de protecţie a mediului nici măcar nu se născuse.

Modelele NPC-urilor sunt şi ele variate, nu vezi o dată la trei oameni aceeaşi figură, iar pentru erou există o serie de costume ce pot fi purtate ca atare sau combinate după cum preferi. Pentru anumite misiuni trebuie să porţi anumite deghizări (de la un costum de găină până la unul de bal mascat, completat cu mască în stil veneţian), dar în rest îţi faci singur moda.

Coloana sonoră iese şi ea în evidenţă, completând cu succes partea vizuală; eroul nostru chiar vorbeşte, deşi nu se poate spune că are extrem de multe linii de dialog. Pe de altă parte, NPC-urile care te însoţesc uneori dau din gură aproape în continuu, ceea ce tinde să devină evenervant după 5-10 minute.

Avem chiar şi un mod cooperativ dacă ai cu cine împărtăşi experienţa din Albion, dar personal l-am considerat mai mult o adăugire forţată. În afară de a aduce o mai mare viteză în confruntările cu monştrii, nu prea e multă cooperare în rest. Fiecare poate să se ducă în treaba lui şi te poţi trezi cu un partener care te falimentează pentru că a cumpărat prea multe magazine sau din contră, cu un zgârcit care decide că e mai bine să transforme orfelinatul în bordel pentru că vin banii pe bandă rulantă.

Povestea are şi final

Fable III se dovedeşte a fi un amestec destul de instabil, oscilând între valori vizuale la superlativ şi o simplificare excesivă a gameplay-ului pentru a nu le complica prea mult viaţa jucătorilor. Per total, ajungi să-l termini măcar o dată, iar apoi poţi continua pentru a completa ce misiuni ţi-au mai rămas nerezolvate.

Totuşi, nu este un titlu de cursă lungă, care să merite reluat pentru a vedea şi alternativele; luptele sunt prea simpliste, inamicii complet bătuţi în cap, iar povestea are un fir narativ extrem de fragil. Combinat şi cu lipsa aproape totală de reacţie a lumii la acţiunile tale negative, cam lipsesc motivaţia şi fiorul acela de „încă o oră, să văd ce se întâmplă după ce termin misiunea asta”. Pe scurt, dedicat fanilor seriei şi jucătorilor ocazionali care nu au timp sau chef să-şi bată capul prea mult.

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA
Bancul Zilei

05:36

1. Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Comuna Gura Vaii, cu sediul social in comuna Gura Vaii, satul Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau, cod postal 607220, telefon 0371/407.500, fax 0372/002.112, e-mail: primariaguravaii@yahoo.com, cod fiscal 4278108. 2. Informatii generale privind obiectul procedurii de licitatie publica, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie vandut: - teren in suprafata de 316 mp, situat in intravilanul comunei Gura Vaii, satului Rotunda, nr. Cadastral 62185, CF 62185, apartinand domeniului privat al Comunei Gura Vaii, conform H.C.L. Comunei Gura Vaii nr. 09/22.01.2024, caietului de sarcini si temeiului legal: O.U.G. nr. 57/03.07.2019. 3. Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: la cerere, de la sediul institutiei, Compartimentul Achizitii Publice sau se poate consulta pe site-ul: www.uatcomuna guravaii.ro, sectiunea -Anunturi. 3.2. Denumirea si datele de contact ale serviciului/ compartimentului din cadrul vanzatorului, de la care pot obtine un exemplar din documentatia de atribuire: de la Compartimentul Achizitii Publice, din cadrul Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 3.3. Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 100 Lei/exemplar, ce se achita numerar la Casieria institutiei, sau in contul de trezorerie RO17 TREZ 0625 006X XX00 0079, deschis la Trezoreria Onesti, cod fiscal: 4278108. 3.4. Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 27.03.2024, ora 12.00. 4. Informatii privind ofertele: 4.1. Data-limita de depunere a ofertelor: 04.04.2024, ora 14.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Registratura Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 4.3. Numarul de exemplare in care trebuie depusa oferta: intr-un singur exemplar, intr-un plic sigilat. 5. Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 05.04.2024, ora 09.00, Comuna Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Judecatoria Onesti, cu sediul in municipiul Onesti, Str. Tineretului nr. 1, judetul Bacau, telefon 0234/311.913, fax 0234/326.170, e-mail: jud-onesti-reg@just.ro. 7. Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 08.03.2024.
ANUNȚ DE LICITAȚIE. Primăria Comunei Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CUI 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro, organizează în data de 29.03.2024, licitație în vederea vânzării terenului intravilan în suprafață de 16.000,00 mp, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, zona Dedeman. 1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei de contact etc: UAT Comuna Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CIF 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro 2. Informații generale privind obiectul procedurii de licitație publică, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie vândut: teren intravilan în suprafață de 16.000 mp, situat în Sat Uricani, Comuna Miroslava, județul Iași, zona Dedeman, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, teren proprietate privată a Comunei Valea Lupului 3. Informații privind documentația de atribuire: se regăsesc în caietul de sarcini 3.1 Modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire: la cerere, de la sediul autorității sau de pe site-ul autorității wwww.comuna-valealupului.ro 3.2 Denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul vânzătorului, de la care pot obține un exemplar din documentația de atribuire: de la Registratura primăriei, Aleea Irisului nr. 8, sat Valea Lupului, Comuna Valea Lupului, județul Iași sau de pe site-ul autorității: www.comuna-valealupului.ro 3.3 Costul și condițiile de plată pentru obținerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: gratuit 3.4 Data-limită pentru solicitarea clarificărilor: 20.03.2024, orele 16.00 4. Informații privind ofertele: se regasesc în caietul de sarcini 4.1 Data-limită de depunere a ofertelor: 29.03.2024, orele 09.00 4.2 Adresa la care trebuie depuse ofertele: Comuna Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, Județul Iași 4.3 Numărul de exemplare în care trebuie depusă oferta: un singur exemplar original 5. Data și locul la care se va desfașura ședința publică de deschidere a ofertelor: 29.03.2024, orele 11.00, Primăria Comunei Valea Lupului - Sala de consiliu, Aleea Irisului nr. 8, Comuna Valea Lupului, Județul Iași 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon și/sau adresa de e-mail ale instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Tribunalul Iași, Strada Elena Doamna nr. 1A, telefon: 0232.260.600, 0232.248.000, 0332.403.666, Fax: 0332.435.700, e-mail: tr-iasi-reg@just.ro PRIMAR, Florin-Liviu DULGHERU
Atenție, români: O CLIPĂ de gelozie vă poate costa șapte ani de închisoare!
25/12/2019 11:09

Tot mai multi romani au descoperit in ultimul an că sunt spionati de partenerii de viată cu ajutorul unor programe informatice. Desi folosirea lor este ilegală, sute de astfel de aplicatii pot fi descărcate ...

Cine sunt moștenitorii lui Nicolae Ceaușescu și ce drum au ales în viață?
21/11/2019 08:26

    Nicolae si Elena Ceausescu au avut impreună trei copiii, Valentin, Zoia si Nicu. Dintre acestia, astăzi doar Valentin mai trăieste. Rudele fostului dictator au preferat de-a lungul ...

BOMBA ATOMICĂ în justiția română DETONATĂ de Comisia Europeană - Ce a stabilit privind deciziile CCR
12/11/2019 11:29

Comisia Europeană a răspuns intr-un prim caz in care instanta supremă a transmis Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) si in general arată că deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei nu contravi ...

O femeie de 79 de ani a fost condamnata la inchisoare pentru ca a hranit niste pisici din vecini
02/08/2019 11:24

 Nancy Segula, o americanca de 79 de ani din Garfield Heights, Ohio, a fost condamnata la inchisoare pentru ca a hranit pisici, chiar daca fusese atentionata in mod repetat sa inceteze. Totul a inceput ...

Românii, JEFUIȚI pe autostradă cu metoda
08/07/2019 19:49

  Din cele povestite de bărbatul care era să cadă pradă hotilor, doi indivizi circula cu o dubă de Bulgaria si pandesc masini lăsate descuiate sau cu soferi care se odihnesc. Acestia deschid portier ...

Demonstraţie VIDEO. Cum poate fi FRAUDATĂ extragerea loto
22/04/2018 20:00

 Un roman a demonstrat insă că extragerile loto pot fi măsluite cu ajutorul energiei electrostatice. El şi-a confecţionat propria urnă, asemănătoare cu cea din care au loc extragerile la Loteria Ri ...

  Anunţuri de cazare false, pe OLX (MERCADOR) si Tocmai.ro. Au rămas fără bani şi fără cazare! NOI ÎNŞELĂTORII PE LITORAL:
13/12/2015 22:30

 Două familii, din Bucureşti şi Iaşi, au căzut in plasa unor astfel de escroci şi in loc să petreacă o săptămană de vis pe litoral, au rămas şi fără bani, şi fără cazare, scrie cugetliber ...

Lucrare de control! Ce mesaj a putut să-i lase o profesoară de matematică unei eleve care nu a găsit rezolvare la exercițiu
06/01/2015 19:27

 "Scoateti o foaie de hartie!", vă sună cunoscut, nu-i asa? Ei bine, această metodă destul de temătoare pentru elevi s-a păstrat din generatie in generatie. Doar că in prezent, imaginatia ...

La un pas de moarte în DIRECT după ce un aruncător de CUŢITE şi-a greşit ŢINTA VIDEO
06/01/2015 16:01

 În timpul unui spectacol transmis in direct in Lituania, spectatorii au privit inmărmuriţi cum asistentul unui maestru a fost de două ori pe punctul de a fi grav rănit sau chiar ucis. Două cuţ ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei