Inițiativă a Greciei pentru extinderea Spațiului Schengen cu Bulgaria și România

 

Ministrul grec pentru migraţie şi azil, Notis Mitarachi, a declarat, luni, la Sofia, că, dincolo de rezultatele practice, extinderea spaţiului Schengen va trimite şi un semnal de unitate a UE într-o perioadă în care continentul este pus la încercare de cel mai mare conflict militar de după al Doilea Război Mondial. Oficialul grec urmează să facă o vizită și la București, în încercarea de a sprijini România și Bulgaria să intre în spațiul european de liberă circulație.

Ministrul grec pentru migraţie şi azil s-a întâlnit luni, la Sofia, cu ministrul de interne şi vicepremier bulgar Ivan Demergiev, discuțiile vizând migrația şi eforturile pe care le fac Grecia şi Bulgaria, ca ţări de primă intrare în UE, pentru a gestiona fluxurile de migraţie, scrie agenţia ANA, citând un comunicat ale ministerului elen de resort. „În acest context, dar şi în cel mai general privind managementul fluxurilor (de migraţie) deosebit de ridicate, trebuie să convenim măsuri imediate ce trebuie luate pentru a păzi mai bine frontierele externe, pentru protecţia eficientă împotriva sosirilor clandestine”, a afirmat ministrul grec la finalul întâlnirii.

Bulgaria, optimistă că va adera la spaţiul Schengen în prima jumătate a anului 2023

Cei doi oficiali au discutat, de asemenea, despre iniţiativele luate de Grecia pentru ca Bulgaria şi România să se alăture spaţiului Schengen.

Potrivit agenţiei ANA, Miratachi ar urma să vină și la Bucureşti, unde se va întâlni cu ministrul de interne Lucian Bode. „Această extindere (a Spaţiului Schengen - n.red.) va avea beneficii directe pentru întreaga Uniune Europeană, dar în special pentru Grecia, pentru că acum vom fi conectaţi rutier, în interiorul spaţiului Schengen, cu restul statelor membre ale UE, cu tot ceea ce implică aceasta pentru transportul comercial, dar şi pentru turism. Însă, dincolo de rezultatele practice, extinderea spaţiului Schengen va trimite şi un semnal de unitate şi tărie a UE într-o perioadă în care continentul nostru este pus la încercare de cel mai mare conflict militar de după Al Doilea Război Mondial”, a subliniat Miratachi.

La rândul său, ministrul bulgar de Interne s-a declarat optimist că Bulgaria va adera la Spaţiul Schengen în prima jumătate a anului 2023.

Percheziții de amploare la traficanți de migranți, în Bulgaria

Bulgaria a lansat măsuri la nivel naţional de combatere a migraţiei ilegale, a declarat luni ministrul de Interne Ivan Demergiev, adăugând că este vorba despre o campanie planificată cu mult timp în urmă.

Direcţia Generală pentru Combaterea Crimei Organizate şi Poliţia de Frontieră au raportat deja acţiuni de succes, a spus Demergiev. „Grupuri importante de trafic de migranţi au fost lovite. Operaţiunea va continua în zilele următoare în Turcia, precum şi în Bulgaria”, a menţionat el.

Potrivit ministrului, acţiuni similare sunt planificate cu Grecia: „Interacţiunea este singura modalitate de a răspunde la criminalitatea transfrontalieră”. La rândul său, procurorul general Ivan Geşev a scris pe Twitter: „Munca în comun şi parteneriatul sunt singura modalitate de a proteja poporul şi interesele Bulgariei”.

Ministrul grec pentru migrație și azil, Notis Mitarakis, a fost primit joia trecută, la Viena, de cancelarul austriac, Karl Nehammer, după ce miercuri s-a întâlnit cu ministrul de interne, Gerhard Karner. Potrivit unui comunicat dat publicității în acest sens, Grecia își asumă o inițiativă de a sprijini cererea Bulgariei și României de aderare la spațiul Schengen, a scris Naftemporiki, citat de Rador. „Grecia își asumă inițiativa de a sprijini cererea Bulgariei și României de aderare la Spațiul Schengen. Această extindere va avea, de asemenea, beneficii directe pentru Grecia, deoarece va fi unificată pe cale rutieră cu restul statelor membre ale Uniunii Europene. M-am întâlnit aici, la Viena, cu cancelarul austriac, domnul Karl Nehammer, și cu ministrul de interne, domnul Gerhard Karner, iar săptămâna viitoare voi efectua o vizită la Sofia și la București. Exista probleme care trebuie rezolvate, în special probleme legate de migrație, protecția frontierelor noastre externe, un subiect pentru care este necesară o politică europeană mai coordonată, dar și mai strictă. Pentru această inițiativă suntem în contact cu Președinția suedeză și Comisia Europeană”, a declarat Notis Mitarakis.

Ambasadoarea Suediei la București: „E prea devreme să ne pronunţăm”

Therese Hyden, ambasadoarea Suediei la Bucureşti, țară care a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene, a declarat, joia trecută, că dosarul privind aderarea României la Schengen va fi pe agenda unei reuniuni oficiale „atunci când condiţiile vor fi propice”, respectiv când Austria îşi va schimba poziţia privind România, iar Olanda îşi va schimba poziţia privind Bulgaria. „Am preluat acest dosar important de la preşedinţia cehă şi vom lucra intens. Este prea devreme să ne pronunţăm când se va încheia acest proces”, a spus Therese Hyden. „Colaborăm îndeaproape cu România pe această temă şi cu toate părţile interesate şi implicate.

Dosarul Schengen va fi pe agenda Consiliului JAI atunci când sunt îndeplinite condiţiile, adică atunci când Austria îşi va fi schimbat poziţia faţă de România şi practic atunci când lucrurile vor fi clare cu privire la România şi Bulgaria. Suedia este angajată pe această cale şi va depune eforturi”, a mai afirmat ambasadoarea Suediei la București, într-o conferință de presă comună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Aderarea la Schengen este o prioritate majoră pentru România, care contează pe sprijinul Suediei, în calitate de mediator, a spus, la rândul său, Bogdan Aurescu, vorbind despre discuţiile cu oficiali suedezi în legătură cu aderarea României la Schengen.

Reamintim că România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze, în Consiliul JAI din 8 decembrie, aderarea la Schengen, pentru o astfel de decizie fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”. În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie 2023. Ana POP