Magic: The Gathering – Battlegrounds Review

Magic: The Gathering – Battlegrounds Review

Frenezia numita Magic The Gathering a inceput in 1993, cand Richard Garfield a creat jocul de carti ce avea sa devina faimos in intreaga lume. Trei ani mai tarziu, MicroProse lansau primul joc video cu acest nume. Au urmat apoi titluri ca Spells of the Ancients (1997), Duels of the Planeswalkers (1998), Battle Mage (2000) si Magic: The Gathering Online (2002). In prezent, sunt peste sase milioane de jucatori si, saptamanal, se desfasoara mii de turnee, fapt care confirma inca o data popularitatea fantastica de care se bucura Magic: The Gathering in ambele sale variante: cea reala si cea virtuala. Sarbatorind zece ani de existenta a jocului, Secret Level, Wizard of the Coast si Atari au lansat Magic: The Gathering – Battlegrounds, titlu care, din pacate, a cam trecut neobservat printre multimea de jocuri aparute in aceasta perioada. Este adevarat ca nu s-a facut prea multa publicitate jocului in afara comunitatii MTG, insa cred ca aceasta reticenta (temporara, sper) a jucatorilor se datoreaza faptului ca Battleground nu se incadreaza intr-un anumit gen de jocuri, plus ca, fiind bazat pe jocul de carti, poate parea destul de complicat la prima vedere.

Din fericire, aceasta prima impresie este falsa, caci Battleground este un joc simplu ale carui principii de baza le veti intelege in maxim jumatate de ora. Se da o arena injumatatita de o linie magica, se aseaza doi vrajitori de o parte si de alta si se folosesc peste 70 de vraji in scopul de a reduce viata adversarului la zero. Fiecare vraja necesita o anumita cantitate de mana (direct proportionala cu puterea ei) care se culege fie din mana crystals ce apar la anumite intervale de timp (intr-un duel jucatorul poate avea maxim 12 astfel de sfere), fie din mana shards, mici bucatele de mana lasate de creaturile ucise. Fiecare creatura este caracterizata prin power (forta atacului) si toughness (cantitatea de damage pe care o poate incasa inainte sa moara). Daca acest al doilea parametru nu ajunge la zero in urma unei lupte, creatura respectiva se va respawna exact in locul in care ati creat-o. Astfel, daca adoptati o strategie ce consta in acumularea de mana in vederea pregatirii unui atac de proportii asupra vrajitorului advers, va trebui mai intai sa va summonati creaturile in teritoriul vostru, cat mai departe de centru. Dimpotriva, pentru a sustine un atac continuu si rapid impotriva vrajitorului advers, este indicat sa va summonati creaturile cat mai aproape de centru.
Desi depasirea liniei de mijloc, pe langa faptul ca nu puteti casta vraji si folosi shield-ul ce injumatateste damage-ul incasat de personajul vostru, se soldeaza dupa cateva secunde cu scaderi repetate ale vietii proprii, nu inseamna ca trebuie sa va feriti sa patrundeti in teritoriul inamic, ba dimpotriva. Chiar este indicat sa o faceti atunci cand realizati ca asaltul vostru poate da gres si ca, deci, nu va puteti permite sa ii lasati adversarului o parte sau toata mana respectiva.
De asemenea, pot fi situatii in care, pentru a nu consuma mana prea devreme creand unitati mai slabe, va fi necesar sa va luptati chiar voi insiva cu creaturile adeverse. Este inutil sa irositi mana pentru o vraja sau o creatura in cazurile in care unitatile adversarului mai au doar un singur punct de viata, deoarece fiecare vrajitor este capabil de un atac cu damage 1. Combinat cu miscari de stanga-dreapta si cu activarea scutului (ce consuma mana), cu putin antrenament, veti putea ucide voi insiva unitati adverse ce au 2 sau chiar 3 health-points, fara ca acestea sa va raneasca prea mult sau chiar deloc.

Vrajile sunt grupate in cinci scoli de magie individualizate prin cate o culoare, fiecare scoala avand propriul sau set de vraji si necesitand o tactica diferita. Red se bazeaza pe foc si pe creaturi ofensive, green va pune la dispozitie cantitati mari de mana, white ofera vraji de protectie si de vindecare, black se axeaza pe vraji de distrugere si pe creaturi undead, iar blue pe contracararea vrajilor inamicului si pe folosirea unitatilor de aer. Indiferent de scoala de care apartin, vrajile se impart in trei categorii. Sorcery consta in vraji de atac (engulfing flames, scorching missile, hellfire) sau vraji care cresc ori scad atacul ori apararea unitatilor voastre (inferno, warrior’s honor). Creature sumoneaza creaturi de sol sau zburatoare cu rol ofensiv ori defensiv (carnophage, harbinger of night, youthful knight, angel of retribution), iar in Enchantment intra vraji cu efect fie asupra unuia sau a ambilor vrajitori, fie asupra creaturilor voastre, ale inamicului sau a tuturor creaturilor existente la un moment dat in arena (maxim cinci pentru fiecare vrajitor). De mentionat ca acest efect, daca nu este inlaturat de adversar, dureaza din momentul castarii sale si pana la terminarea duelului.
Fiecare vrajitor poate intra in lupta avand maxim zece vraji ce pot apartine a cel mult doua scoli. Pentru a face o vraja, este necesar mai intai sa selectati una din cele trei categorii respective si abia apoi vraja dorita. Daca doriti sa castati o alta vraja din alta categorie, va trebui sa apasati o tasta pentru a reveni pagina principala a cartii de vraji si sa repetati operatia precedenta. De asemenea, daca fiecare categorie contine mai mult de trei vraji, va fi nevoie de inca o tasta pentru a da pagina si a selecta, de exemplu, a sasea vraja. In acelasi timp, trebuie sa va si miscati pe cele patru axe si uneori sa si loviti unitatile adverse, astfel ca pentru obtinerea victoriei nu va fi suficienta adoptarea unei tactici adecvate, ci si de adevarate degete de pianist.
Cum unele dueluri pot dura chiar si un minut, in timp ce altele dureaza chiar o ora, este foarte frustrant ca dupa cateva zeci de minute de lupta continua sa fiti nevoiti sa o luati de la capat, deoarece ati apasat gresit pe o tasta. Suparatoare este si absenta optiunii “restart” in timpul duelului, pentru ca, desi in timp vi se vor forma reflexele adecvate, vor exista situatii in care veti realiza ca duelul este pierdut inainte de a fi invins.

In single-player (Quest Mode), victoria nu consta doar in infrangerea vrajitorului advers prin scaderea vietii sale pana la zero. Exista misiuni cu sau fara limita de timp in care va trebui sa creati un anumit numar de creaturi, sa ajungeti pana la 50 health-points, sa strangeti o anumita cantitate de masa ori sa impiedicati adversarul sa indeplineasca aceleasi obiective. Misiunile sunt grupate in sase capitole despartite de superbe secvente cinematice ce urmaresc povestea unei tinere vrajitoare care, pentru a reasambla un artefact distrus in urma unui duel, va trebui sa stranga cinci geme, corespunzatoare fiecarei scoli de magie. Primele cinci capitole nu sunt alteva decat un tutorial ce va vor pregati pentru cel final, caci pentru fiecare misiune indeplinita veti invata o noua vraja. Parcurgerea capitolelor este una progresiva din punct de vedere al dificultatii, la sfarsitul fiecaruia urmand sa infruntati cate un boss, insa dificultatea misiunilor variaza cateodata destul de mult. Unele dueluri foarte dificile sunt urmate de altele mai usoare si invers, nu neaparat din cauza reflexelor si a tacticii adoptate de jucator, ci mai degraba din cauza modului linear in care au fost gandite. Daca ati castigat un duel si nu ati folosit vraja nou-invatata, va trebui sa il reluati, chiar daca modul in care ati terminat lupta era mult mai usor decat cel in care sunteti obligati sa folositi vraja respectiva, si asta datorita AI-ului.
In cadrul misiunilor in care, desi o parte din optiuni se reduc datorita folosirii obligatorii a vrajii nou-invatate, schimbarea brusca de tactica sau adoptarea uneia chiar putin haotice duc la o zapacire aproape totala a inamicului invatat sa reactioneze, ce-i drept corespunzator, doar la anumite tactici. Mai mult, pe langa faptul ca in unele misiuni timpul curge in defavoarea jucatorului, AI-ul pleaca din start cu creaturi gata summonate, cu viata sau mana mai multa, cu vraji mai puternice, plus ca intotdeauna mana crystals ii vor aparea ceva mai repede.