Marius Lazurca: România şi Republica Moldova vorbesc aceeaşi limbă

 

Ambasadorul român la Chişinău, Marius Lazurca, a declarat, luni, pentru emisiunea În PROfunzime, că România şi R.Moldova sunt legate de o limbă şi o istorie comune.

"Nu-mi schimb opinia şi nu am avut sentimentul să fiu contrazis de nimeni. Continuăm să credem că ceea ce ne leagă pe cei de pe ambele maluri ale Prutului este o limbă comună, o istorie comună", a declarat ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, potrivit PRO TV Chişinău.

El susţine că problema cu privire la denumirea limbii priveşte clasa politică a R.Moldova şi pe cetăţeni, însă aceasta nu împiedică România să aibă o opinie.

"Limba pe care o vorbim împreună cu fraţii noştri este româna. Cred că este nevoie de mai multă coerenţă. Toţi cronicarii vorbesc despre existenţa unei limbi române vorbite în toate teritoriile. Experţii şi lingviştii din Republica Moldova nu vorbesc despre aceasta. Republica Moldova este membră a comunităţii latine, în această organizaţie R. Moldova este membru deoarece limba română este o limbă oficială a R. Moldova. Aşadar este nevoie de coerenţă. În măsura în care această coerenţă se va păstra şi aplica, se va ajunge şi la un numitor comun", consideră Lazurca.

Referitor la promisiunea lui Traian Băsescu potrivit căruia cererile de redobândire a cetăţeniei române vor fi soluţionate în termen de şase luni, Marius Lazurca a spus că aceste cazuri nu sunt unice.

"Angajamentul lui Traian Băsescu era că un dosar va fi examinat în comisie nu mai mult de şase luni. Ceea ce se şi întâmplă. Dosarul nu intră îndată în comisia de examinare, deoarece există mai multe avize de la diverse instituţii. Cetăţenia română este un lucru foarte important ce nu se poate accelera prea mult, deoarece trebuie trecute toate etapele legale. Un an de zile este o perioadă rezonabilă", a explicat ambasadorul.

Lazurca a precizat că atunci când vrei să obţii cetăţenia română, cunoaşterea limbii române nu este obligatorie, deoarece nu este prevazută în legislaţie.

"Cei care solicită cetăţenia română trebuie să fie capabili să pronunţe jurământul în română. Săptămânal există cazuri de cetăţeni care sunt invitaţi să plece din consulat tocmai pentru că nu pot pronunţa jurământul în limba română. Ei trebuie să cunoască ce angajamente îşi iau", a specificat oficialul român.

De asemenea, el s-a referit şi la marşurile unioniste.

"Ceea ce România şi-a propus să facă este să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană. Sunt unionist în acest sens. Prin mandat mă asociez eforturilor Republicii Moldova de a se integra în UE. Aş fi dezamăgit dacă unioniştii s-ar simţi dezamăgiţi. Nu sunt de acord că proromânismul este un fenomen marginal. Fiecare poate defini din sondaje profilul proromânului. El este tânăr, are studii superioare, un statut superior şi venituri care depăşesc media câştigurilor naţionale. Proromânii sunt membri ai elitei prezente sau viitoarei elite a Republicii Moldova. Proromânii sunt cei mai puternici promotori ai agendei europene", a adăugat ambasadorul.

 

 

http://www.mediafax.ro