Mărturii de pe „frontul de la Mamaia” : „Lumea sună la recepție și întreabă cum este plaja, este mărită, da, mulțumim frumos, la revedere!”

 La prima vedere, lărgirea plajelor pe litoralul românesc ar trebui să fie un motiv de fericire pentru toată lumea: pentru turiști, că au mai mult spațiu, iar pentru hotelieri și administratorii de plaje pentru că terenurile noi ar trebui să atragă mai mulți clienți. Deocamdată, asistăm la un paradox. Toată lumea e nemulțumită.

România a câștigat 50 de hectare de teren nou în Mamaia, iar întregul proces a costat 70 de milioane de euro, din bani europeni. Un reportaj PRO TV din toamna anului trecut descria lucrările de lărgire a plajelor astfel:

„Nisipul descărcat pe plaja existentă este adus din larg. La cinci kilometri de mal, o navă cu pompe speciale îl extrage de pe fundul mării, apoi se cuplează la o conductă care ajunge pe uscat. 10 mii de metri cubi de nisip sunt injectați cu putere prin această conductă.

În paralel, se lucrează și la o diferență de nivel de cel puțin trei metri, spre mare. Pentru că marea să nu inunde terenul, mai ales că suntem în perioada furtunilor puternice, angajaţii români şi olandezi lucrează zi şi noapte.

Firma care se ocupă de lucrări are experienţă internaţională, iar ultimul proiect finalizat a fost construirea unui port în Oman.”

Lucrările au avut ca scop reducerea eroziunii plajelor și fac parte din programul „Reducerea eroziunii costiere, faza II (2014-2020)”, implementat de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.

Programul prevede lucrări de reducere a eroziunii costiere pentru 11 sectoare: stăvilarele Edighiol/Periboina, Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia– Venus- Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai. Proiectul, cofinanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, are o valoare totală de 3,8 miliarde de lei.

S-a oprit eroziunea plajelor, dar s-a declanșat „eroziunea turismului” de la Mamaia

Turiștii ajunși la Mamaia se plâng acum de mai multe lucruri care vin la pachet cu lărgirea plajelor. Este plin internetul de oameni care acuză că trebuie să meargă foarte mult până la linia apei.

Și chiar dacă la prima vedere reclamația poate părea amuzantă, pentru unii este cât se poate de serioasă. În unele porțiuni, plaja a ajuns de la 150 de metri lățime la 350 de metri.

Dacă ai nevoie la toaletă, ești nevoit să parcurgi această distanță dus-întors, pentru că beach barurile nu au primit încă permisiunea de a se muta mai aproape de linia apei. La fel stau lucrurile și dacă vrei să-ți cumperi apă sau mâncare.

Alt aspect care-i nemulțumește pe turiști este și calitatea nisipului. Dacă înainte plajele din Mamaia erau renumite pentru nisipul fin, acum ele sunt „beton” și pline de scoici și pietriș. Așadar, nu e o plăcere să te plimbi pe ele, dar nici să stai la cearșaf.

Situația este recunoscută și explicată de Nicuşor Buzgaru, director adjunct al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea (ABAD):

„Nisipul nu este fin, nu este identic cu cel care a fost anterior în amplasament. Este adus intenţionat de aşa natură să combată activ prin diferenţa lui de densitate fenomenul erozional. Este un nisip care nu va fi uşor purtat de vânt, în primul rând, şi care să fie mai rezistent acţiunii erozionale a valurilor.”

Pe lângă aceste nemulțumiri care țin de confort, a crescut acum și pericolul de înec, lucru semnalat nu doar de turiști, dar și de Valentin Ivan, șef sector salvamari Mamaia, într-un interviu acordat Digi24:

„Zona de îmbăiere este foarte îngustată faţă de anii precedenţi. Dacă anul trecut am avut 150 de metri până la balize, anul acesta avem 20 de metri sau mai puţin.”, declara Valentin Ivan.

„Lumea nu stă pe plajă sub niciun fel, e foarte, foarte departe”

Nu doar turiștii sunt nemulțumiți de modificări, ci și administratorii de plaje care spun că acum îi pândește falimentul.

Alin Ciobanu, administrator la Copacabana Beach Mamaia, a declarat pentru HotNews.ro:

„Situația e foarte nasoală, am renovat aici, am schimbat. Când au nisipat mi-au rupt conducta de apă, apoi nu am mai avut curent. A trebuit să pun totul nou, mi-am construit beach barul din nou de la zero, m-a costat vreo 700 de milioane (n.r.- 70 mii RON) iar astăzi, în momentul de față, nu am niciun ban încasat.

Lumea nu stă pe plajă sub niciun fel, e foarte foarte departe. Ne-a obligat să amenajăm pe același spațiu unde am avut și anul trecut.”

Până când Apele Române nu vor intabula noile suprafețe de plaje, și acest lucru nu se va întâmpla în această vară, operatorii nu au voie să folosească porțiunile lărgite de nisip. Astfel, tot Apele Române ar trebui să se ocupe și de curățenia de pe noile întinderi de plajă.

„Unu la mână e stricat nisipul, noi în fiecare an făceam nisipul cu mașinuțe să fie din ce în ce mai fin. Ei au pus nisip din mare, plin de scoică, zgrunțuros, ca să le țină lor amplasamentul să nu fugă nisipul de pe plajă, pentru că peste cinci ani o să înceapă să construiască blocuri pe aici.

Au stricat plaja… nu era necesar aici în zona noastră, pentru că era destul de mare. De la colțul barului până la apă erau 150 de metri, era perfect, nu aveau ce să lărgească. Mai la rond, încolo, da, unde a fost eroziune. Acum are 350 de metri.

Mai mult, au stricat și marea, pentru că acum când intri în apă sunt numai găuri. Mergi cinci-zece metri și te-ai dus la opt-zece metri adâncime, nu mai poate lumea să-și lase copiii… Totul e stricat, e dezastru”, se plânge Alin.

Tot el ne dezvăluie și cum merge treaba la hotelurile din zonă și ne dă exemplul hotelului Victoria: „E puțină lume, lumea sună la recepție și întreabă cum este plaja, este mărită, da, mulțumim frumos, la revedere. Sunt în daună cu toții.”

Pentru acest sezon, cei de la Copacabana au plătit la Apele Române pentru plajă în jur de 20.000 de euro:

„La ce au mai luat banii dacă nu ne lasă să punem acolo, mai spre linia mării? Situația e foarte foarte nasoală. Au schimbat regulile jocului în timpul jocului, nu se poate așa ceva. Aveam vecin marea, mai aveam trei ani de contract, dar acum nu mai am vecin marea. Deci, nu se poate să schimbi regulile în timpul jocului.”, încheie Alin.

„Clienții? Care clienți? Weekendul trecut au fost 20 de persoane, de vineri până duminică”

Și cei de la Zeka Beach au numai motive să se plângă de lărgirea plajei:

„Situația este foarte gravă în zona cazinoului, pentru că aici a fost cel mai mult lărgită plaja și ne afectează foarte mult. Clienții? Care clienți? Weekendul trecut au fost, adunat, 20 persoane de vineri până duminică. Toți turiștii sunt nemulțumiți de distanța prea lungă până la apă, de apa prea adâncă, de nisipul care este beton.

Plus că asta era treaba Apelor Române, să intre cu discuri și nu au făcut asta deloc.”

Tot cei de la Zeka Beach ne-au trimis și o poză ca să vedem cum arăta plaja lor la ora 14:00 într-o zi de vineri (09.07.2021): „Doi turiști. Iar acum 2 minute au refuzat două persoane să stea pe sezlong din această cauză.”


Plaja Zeka Beach. FOTO: Arhiva personală

„E un teren mort”

Hortenzia Gyorgy, care administrează plaja Arruba Beach Mamaia, ne spune că este în acest domeniu de 28 de ani și că niciodată n-a fost mai puțin promovat litoralul românesc:

„Turcia, Grecia, Bulgaria. Asta auzi peste tot. Deschizi televizorul, internetul, media, nu auzi decât nisipare, nu mergeți la Mamaia, e urât, s-au lărgit plajele, aveți 300 de metri de mers. Dezinformare.”

Ea ne spune că lucrările de nisipare au început în 2015, de la intrarea în Mamaia și au avansat către partea de nord. „Eu am fost prima cu care au început, pentru că eu am plajă în partea de sud a litoralului, exact unde începe stațiunea Mamaia, acolo am eu plajă.

Prin ce trec acum colegii mei care administrează alte plaje, eu am trecut în 2015. S-au făcut și lucruri bune, dar nici 300 de metri cum au făcut… este exagerat.”

Hortenzia Gyorgy ne mărturisește că după lărgirea plajei a devenit mai greu să aprovizioneze beach barul.

„Să-l aprovizionezi de la faleză până la mijlocul plajei, păi nu-ți aduce nimeni marfa. Furnizorii aduc la faleză, de acolo te descurci. Și trebuie să cari 150 de metri până la locație, butoaiele de bere, de exemplu.”

Nu doar cu aprovizionarea e greu, din ce ni se povestește, dar și cu amenajarea din fiecare an. La închiderea sezonului, administratorii strâng investițiile de pe plajă și le depozitează, pentru ca în sezonul următor să le transporte și să construiască totul de la zero.

„În 2014, nici eu nu am putut să-mi administrez sectorul. A rămas sectorul gol, timp de un sezon, pentru că Apele Române n-au avut cum să nisipeze și imediat să o și cadastreze. Durează câteva luni. De aceea nu poate să le dea operatorilor să exploateze acel nisip până nu intră în posesia legală a Apelor Române. (...)

Dar și dacă l-ar da, n-ai cum să-l exploatezi. De la faleză până la baruri, în zona mediană a plajei, adică undeva la mijlocul plajei, acolo sunt barurile. De la faleză până la baruri se numește zonă recreativă. Acolo ai voie să pui teren de volei, teren de fotbal etc.

După aceea, urmează barul și de acolo în jos urmează șezlongurile și tot acolo este zona amenajată pentru cearșafuri, pentru că 30% din suprafața plajei, indiferent cât e de lată, trebuie să o lași celor care sunt cu cearșafurile. Iar suprafața asta care s-a nisipat, de la bar până la faleză, n-ai cum s-o exploatezi e un teren mort.

Că nimeni nu vine să-și pună nici măcar cearșafurile în spatele barului, că e departe. E o zonă pe care o plătim la metru pătrat și nu o putem exploata deloc. (...) E bine că au nisipat, că au redus erodarea, dar au exagerat.”

Ministerul Mediului a cerut „o atitudine constructivă”

Plaja Mamaia. FOTO: Screenshot via Filmări Drona UHD

În luna mai, ministrul Mediului a afirmat într-o conferinţă de presă susţinută la Constanţa că recepţia plajelor lărgite se va întâmpla undeva în mijlocul sezonului turistic şi această provocare „necesită o atitudine constructivă din partea tuturor factorilor implicaţi, atât din partea companiei care a realizat această investiţie, cât şi din partea ABADL, din partea ministerului, Apele Române, Primărie, Consiliul Judeţean şi Prefectura”.

Tanczos Barna a precizat și că administrarea plajei până la recepţie se face de către constructor, iar apoi de către Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, dar și că amenajarea acestei suprafeţe de plajă în Mamaia trebuie să fie un nou început pentru ceea ce înseamnă turism la Marea Neagră.

„După finalizarea lucrărilor, recepţia şi intabularea noii porţiuni de plajă, Ministerul Mediului împreună cu Apele Române vor lansa un concurs internaţional de soluţii de urbanism şi de arhitectură pentru amenajarea acestei porţiuni de plajă.

Va fi nevoie de un nou PUZ pentru amenajarea acestei suprafeţe imense şi amenajarea unei plaje moderne de secol XXI. (...) Va fi o abordare total diferită de până acum în ceea ce priveşte închirierea plajelor, acordarea facilităţilor, crearea unei infrastructuri necesare, crearea infrastructurii de turism pe această nouă porţiune de plajă”, a mai declarat atunci Tanczos Barna.