Munca la stat a ajuns „pericol de moarte”

Potrivit unei analize a Consiliul Fiscal, în 2021 salariul din sistemul bugetar ajungea la o medie de peste 7.000 de lei, cu mai bine de 1.500 de lei peste salariu din mediul privat. În 2020, ministrul Muncii pe atunci, Violeta Alexandru, a încercat să contabilizeze sporurile și intenționa să modifice legea salarizării publice. Aceasta preciza că sporurile din sistemul public, cu câteva excepţii, „au apărut precum pensiile speciale şi cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic şi a fost aproape de decident a obţinut un spor”.

Potrivit informațiilor centralizate de aceasta există peste 50 de tipuri de sporuri, de la cel pentru condiţii de stres sau suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informaţiilor clasificate şi pentru păstrarea confidenţialităţii. Din 2020 nu s-a modificat mare lucru când vine vorba de sporurile bugetarilor, iar acum aproximativ toți bugetarii angajați în ministere primesc sporuri. Cele mai acordate sporuri sunt cele pentru condiții periculoase sau vătămătoare(vechiul spor de calculator) care este de 15% din salariu, spor pentru proiecte europene, pentru complexitatea muncii, suprasolicitare neuropsihică. Practic aceleași pe care le contabiliza în 2020 Violeta Alexandru.

MAI, cele mai multe sporuri

În topul cu cei mai mulți angajați se află ministerul Afacerilor Interne care are 124.000 de salariați, urmat de ministerul Apărării Naționale cu 86.149 salariați și Ministerul de Externe cu 2.188 salariați. Toți beneficiază de sporuri potrivit informațiilor oficiale. În schimb, reprezentanții MAI precizează că „nu dețin o evidență a datelor și informațiilor solicitate, întrucât forma de evidență nu permite selectarea informațiilor în discuție potrivit criteriilor menționate, iar un document care să îndeplinească aceste cerințe necesită o prelucrare individuală a fiecărui act/document în parte, activitate care excedează cadrul legal al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare”. „Legea nr. 544/2001 nu impune nici unei instituții să prelucreze informațiile deținute pentru a furniza celor interesați un fel de statistici a la carte ci se referă doar la furnizarea informațiilor în forma în care sunt deținute de instituție. Interpretarea contrară ar face ca activitatea de furnizare de informații să devină mult prea împovărătoare pentru instituția publică, fără nicio justificare în scopul pentru care a fost reglementat liberul acces al cetățenilor la informațiilor de interes public întrucât s-ar ajunge ca orice persoană să poată solicita instituțiilor publice efectuarea de studii mai mult sau mai puțin complexe cu privire la informațiile pe care acestea le dețin într-o formă brută”, spun oficialii ministerului. Sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase este primit de 81.000 salariați, cel

pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 889 salariați, iar cel pentru izolare de 510 salariați. Mai sunt acordate sporuri pentru păstrarea confidențialității - 167 salariați, sporuri pentru titlul științific de doctor sau doctor docent - 1.084 salariați, sporuri pentru condiții deosebit de periculoase precum TBC, bruceloză, gripă aviară, febră aftoasă - 2.901 salariați şi spor pentru personalul care lucrează cu cifrul de stat - 727 salariați.

Condiţii grele la Externe, Proiecte Eurppene şi Agricultură

Şi la Ministerul de Externe, care anunță că are 2.188 de angajați, toți beneficiază de diverse sporuri. Sporul de condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase este acordat pentru 764 salariați. „Numărul total al angajaților care au beneficiat de sporul pentru condiții de muncă conform prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este de 1.551. Cuantumul sporului se stabilește prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază în luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă”.

La Ministerul Proiectelor Europene, din  999 de angajați, 992 primesc spor de condiții vătămătoare. De asemenea, 977 angajaţi primesc spor pentru muncă cu fonduri europene, iar 19 salariaţi primesc spor pentru complexitatea muncii. Iar la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrație, care are 797 de angajați, 732 primesc spor pentru condiții vătămătoare de muncă

Situaţie identică la Ministerul Agriculturii: din 624 de angajați, sporul

pentru condiții periculoase sau vătămătoare este acordat în cazul a  597 salariați. În schimb, la Ministerul Economiei, din 480 de angajați, doar 209 primesc spor de condiții periculoase sau vătămătoare de muncă. Ana POP