Paradisul roz din Carpați. Minunea de pe creste care rivalizează cu arbuștii mediteraneeni

Spre final de primăvară și început de vară, când zăpada abia dacă se mai zărește, zone largi ale Carpaților sunt cuprinse de o frenezie roz cu miros subtil de vișină și domnia bujorului de munte începe.

Fascinați de spectacolul florilor din bazinul mediteranean, uităm că pe crestele înalte ale Carpaților crește o plantă ce rivalizează în frumusețe cu leandrul/oleandru, bougainvillea sau rododendronul. De fapt, bujorul de munte reprezintă una dintre cele aproximativ 1.000 de specii de rododendron câte există în lume, denumirea sa științifică fiind Rhododendron Kotschyi (după numele botanistului austriac care l-a descoperit, Theodor Kotschy), deși popular i se spune smârdar, cocozar.

În comparație însă cu arbuștii plini cu flori care ne încântă pe străzile din Italia, Spania, Grecia, Portugalia, Turcia etc., bujorul de munte aduce mai degrabă a azalee de grădină, cu care, de asemenea, se înrudește, crescând sub formă de covor de tufe pitice, dese, cu înălțimea de 20-25 cm. În România se întâlnește în special în Carpații Orientali și Meridionali, unde preferă versanții însoriți. În zona alpină, fenomenul unic în România se întâlnește uneori pe suprafețe extinse. Atenție, însă, că vorbim despre o specie protejată prin lege!

Frumusețe treptată

La începutul fiecărei veri, pentru aproximativ o lună, pe crestele munților se petrece o explozie de culoare, de un roz către roșu aprins, grație unei plante / specie protejată prin lege, pe cale de dispariție, de o frumusețe răpitoare. Bujorul de munte, „minunea din Carpați”, înflorește în etape diferite, în funcție de altitudine, dar perioada în care turiștii se pot bucura de frumusețea acestuia este destul de scurtă.

Practic, ca să prinzi toată perioada de înflorire, nu-ți rămâne decât să urci munții treptat, de la est la vest, ca să-i poți admira în toată splendoarea și la toate altitudinile. Variază de la un masiv muntos la altul, prima dată înflorind în Bucegi, iar în final în Retezat.

Perioada maximă de înflorire este în a doua parte a lunii iunie, însă la altitudini mai mari, sau dacă zăpada persistă mai mult, această perioadă se prelungește până la începutul lui iulie.

Pentru că este condiționat de relief, climă și altitudine, bujorul de munte nu tolerează transplantări, fiind ilegală culegerea, ruperea sau deteriorarea sa. Amenzile pot ajunge până la 10.000 de lei!

În inima Carpaților Meridionali

Despre rezervațiile de bujori din inima Carpaților Meridionali a vorbit în exclusivitate, pentru „Weekend Adevărul“, șeful Salvamont Vâlcea, Mircea Lera: „Bujorul de munte este peste tot în principiu, la peste 1.500-1.600 de metri altitudine, cam pe toți munții. Ca arii protejate îi găsim în Sit Natura 2000 în Făgăraș, Munții Lotrului și în Parâng. În parcurile naționale însă, nici în Cozia și nici în Buila - Vânturarița, din județul Vâlcea, nu prea sunt zone de admirat bujori de munte“.

Nu în toate zonele se poate ajunge însă cu ușurință: „Zonele cele mai accesibile cu bujori de munte sunt Curmătura Oltețului, până la Vaideeni – la Refugiul Cășăria, în Munții Căpățânii – zona Vârfului Roman-Ursu, în spatele Vârfului Ursu și la Fântâna Neamțului, tot în Munții Căpățânii – în zona Urdele, pe unde trece Transalpina în Parâng, zona Fratoșteanu în Munții Latoriței. În Munții Lotrului însă este greu de ajuns cu mașina, zona Robu fiind singura accesibilă, iar în Făgăraș, în zona Apa Cumpănită“.

Semnal de alarmă: „Bujorul de munte se vinde și în piețe“

Mircea Lera a tras un semnal de alarmă asupra faptului că de mulți ani, deși vorbim despre o floare protejată prin lege, o găsim inclusiv în piețe, fără ca nimeni să ia vreo măsură: „Este o mare problemă cu turiștii care merg să o culeagă/recolteze, deși ea nu poate fi transplantată, că nu rezistă și are nevoie de anumite condiții ce țin atât de climă, cât și de sol. Este protejată, dar dacă mergeți în Piața Centrală din municipiul Râmnicu Vâlcea, din păcate, veți descoperi că și acolo se vinde bujorul de munte. Cei de la Garda de Mediu ar trebui să ia măsuri în această privință“.

La o simplă căutare pe Facebook, descoperi nu doar că oamenii rup sau recoltează floarea cu miros de vișine, dar se mai și laudă cu acest lucru și cu preparatele pe care le realizează și pe care le comercializează, precizând că are nenumărate beneficii medicale, în primul rând. În urmă cu trei ani, o fotografie care surprinde o turistă din Brașov care a plecat din zona Bâlea Lac cu un braț de bujori de munte a născut vii reacții, dar în ciuda expunerii acestui fenomen, el continuă.