Parlamentul European a adoptat Legea Copyright-ului. Se va schimba Internetul asa cum il stim

 Parlamentul European a adoptat, marti, controversata directiva a copyright-ului. Aceasta a fost aprobata cu 348 de voturi pentru, 274 impotriva si 36 de abtineri.

Acum, statele membre trebuie sa aprobe decizia in urmatoarele saptamani, potrivit unui comunicat remis Ziare.com de Serviciul de Presa al Parlamentului European.

"Acest vot marcheaza finalul procesului legislativ pentru Parlamentul European, inceput in anul 2016. Statele membre vor trebui acum sa aprobe decizia in urmatoarele saptamani. Daca statele membre vor accepta textul propus de Parlament, acesta va intra in vigoare in urma publicarii in Jurnalul Oficial, iar statele membre vor avea 2 ani pentru a transpune directiva la nivel national", se arata in document.

Procedura prevede ca e posibil ca acum directiva sa intre la negociere cu Consiliul UE, dupa ce statele membre decid pozitia lor.

Iata care sunt pe scurt noile reguli privind drepturile de autor in mediul digital votate azi in PE:

• Platformele de Internet sunt responsabile pentru continutul incarcat de utilizatori
• Directiva nu se aplica in mod explicit asupra anumitor materiale incarcate, precum meme sau GIF-uri
• Linkuri catre articole de stiri, insotite de cuvinte simple sau extrase foarte scurte, pot fi partajate gratuit
• Jurnalistii trebuie sa primeasca o cota-parte din toate veniturile legate de drepturile de autor obtinute de editorii lor
• Platformele nou-infiintate sunt supuse unor obligatii reduse

Cum se schimba legea pe Internet

CNN trece in revista dezbaterile care au avut loc in ultima vreme legate de acest act normativ.

Reamintim ca Directiva Copyright propune, in cea mai mare parte, actualizari la legislatia drepturilor de autor adoptata in 2011, pentru a fi in concordanta cu avantul noilor tehnologii si cu modul in care utilizatorii folosesc acum Internetul.

Insa doua articole au fost cap de afis al dezbaterilor pro si contra din ultima vreme: 11 si 13, cunoscute sub numele de "taxa pe link", respectiv "filtrarea continutului".

Primul da dreptul creatorilor de continut sa fie platiti de fiecare data cand platforme ca Google sau Facebook afiseaza franturi din articolele lor. Pe de o parte, gigantii IT sustin ca publisherii fac bani din aceasta practica pentru ca le aduce trafic, iar cei de cealalta parte a baricadei considera ca aceste platforme fac bani, practic, din munca altora.

Celalalt articol prevede ca aceste platforme sunt direct responsabile de continutul distribuit de utilizatorii lor. Prin urmare, sunt nevoite sa foloseasca un instrument de filtrare, astfel incat sa poata verifica continutul inainte de a fi publicat, pentru a vedea daca incalca drepturile de autor sau daca cel care vrea sa incarce materialul a facut toate demersurile posibile pentru a obtine dreptul de a-l publica.

Aici se pune in discutie dreptul la libera exprimare si daca nu cumva aceasta practica este, de fapt, o cenzura. In plus, ar putea fi afectate tot felul de forme de continut care sunt populare pe Internet.

Pe de alta parte, implementarea acestor instrumente e scumpa. Totusi, startup-urile si firmele mai mici spera sa fie scutite de aceasta povara.

Citeste AICI mai multe despre aceste prevederi

Legea trebuie transpusa in legislatia fiecarei tari in termen de doi ani.

Ce sustin cele doua tabere

Draftul Directivei a fost puternic contestat de gigantii IT, care se plang ca vor cheltui multi bani pentru a crea filtrele care sa analizeze continutul si sa opreasca distribuirea franturilor de continut. Activistii care sustin libertatea Internetului arata ca practica ar putea duce la cenzura.

Pe de alta parte, casele de discuri, artistii si mass-media sustin schimbarile legislative. Acestia considera ca este nevoie de o actualizare a legislatiei ce priveste drepturile de autor, caci Internetul a facut ca munca lor sa fie demonetizata. "Muzica si cultura nu se intampla pur si simplu: este nevoie de multa munca din partea multor oameni. Avem nevoie de un Internet care sa fie corect fata de toata lumea si totodata sustenabil pentru toti", a opinat muzicianul Paul McCartney.

Wikipedia a protestat facand inaccesibile unele pagini pentru Europa, in timp ce utilizatorii retelei sociale Reddit au postat mesaje care iau in ras propunerile incluse in Directiva Copyright.

"Ce-i drept, legislatia privind drepturile de autor trebuie adusa in secolul XXI. De exemplu, casele de discuri nu castiga destul din postarea clipurilor artistilor pe YouTube", precizeaza Hayleigh Bosher, profesor de Drept la Universitatea Brunel din Londra.

Totusi, ea crede ca propunerea legislativa are niste hibe mari: "Nu asa trebuie facuta aceasta actualizare, caci noile reguli pun o povara uriasa pe umerii platformelor respective".

Dincolo de implementarea filtrelor de continut, care e scumpa si poate duce la abuzuri si la cenzura, criticii mai sustin ca exprimarea e prea vaga. Prin urmare, unele forme de continut care sunt populare pe Internet - parodiile, meme-urile si chiar simpla citare a unor paragrafe sau inregistrari video din conferinte de presa - ar putea disparea.

"Am putea ajunge in situatia absurda in care platformele vor cenzura o mare parte din continut, de teama sa nu fie trase la raspundere", avertizeaza Kent Walker, vicepresedinte senior la Google.

Sa nu uitam ca Directiva Copyright va oferi publisherilor dreptul de a cere bani de la Google, Facebook si de la oricare alta platforma digitala pe care apar franturi din articole.

Prin urmare, Alphabet - compania-mama a Google - ia in considerare sa retraga Google News din Europa, dupa cum a precizat Jennifer Bernal, managerul pe politici publice al companiei, transmite LiveMint.

Asta pentru ca motorul de cautare nu face bani din acest serviciu, asa ca nu are de gand sa iasa in pierdere.

Doar ca textul legislativ nu explica ce inseamna mai exact acea frantura de articol. Este vorba doar de prima fraza? Sau de primul paragraf? Sau de orice parte a textului? Nu stim. Va ramane la latitudinea fiecarui stat membru sa defineasca mai bine acesti termeni.

Prin urmare, e posibil sa existe mai multe variante, deci restrictiile nu vor fi aplicate unitar la nivelul UE. Si nicio platforma nu isi va adapta modul de afisare a stirilor pentru fiecare tara in parte.

De cealalta parte, jurnalistii sustin ca munca lor merita remunerata pe masura, mai ales ca presa face din ce in ce mai greu bani in conditiile in care suntem bombardati de tot felul de continut din toate partile.

Mai mult, Google a avertizat ca o astfel de practica ar afecta publicatiile mici si va limita accesul publicului larg la o sursa variata de informatii.

Nu in ultimul rand, un continut poate fi postat pe YouTube sau Facebook, de exemplu, daca cel care il incarca demonstreaza ca a facut toate demersurile pentru a obtine acest drept. Insa in textul de lege nu scrie clar ce anume trebuie sa faci ca sa demonstrezi asta.