Praf în ochi. Adevărul despre cum a "stopat" Guvernul exporturile de profit ale multinaționalelor

Pentru a-și apăra pachetul controversat de măsuri fiscale, premierul Mihai Tudose a deturnat atenția către "multinaționalele" care ar fi deranjate de faptul că Executivul a decis să stopeze externalizarea profiturilor în alte țări. Specialiștii în fiscalitate care au analizat textul celei mai controversate Ordonanțe de la celebra OUG 13 încoace au explicat pentru Realitatea.net că "măsurile ferme" de care vorbește premierul nu revolvă nici pe departe problema exportului de profit și că, fiind vorba de o directivă europeană, ar fi fost oricum implementată.

 

 Ordonanța adoptată în ședința de Guvern de ieri conține o serie de măsuri de combatere a transferurilor de profituri, însă acestea se referă doar la limitarea plăților de dobândă plătite la societăți afiliate.

Experții în fiscalitate arată că există mai multe forme de externalizări de profituri care nu au fost luate în considerare de Executiv - plăți de redevențe, consultanță și management sau prețuri de transfer - și că măsura de stopare de care au vorbit la unison premierul și ministrul de Finanțe "nu rezolvă nici pe departe exportul de profit".

"Sunt mai multe astfel de externalizări de profituri cum sunt plățile de redevențe, consultanță și management sau prețuri de transfer. În concluzie este o măsura de stopare a exportului de profituri însă nu rezolvă nici pe departe în totalitate exportul de profit", a explicat pentru Realitatea.net consultantul fiscal Adrian Bența.

Proiectul de modificare a Codului fiscal transpune directiva ATAD (Anti-Tax Avoidance) mai devreme cu un an față de termenul limită prevăzut de Comisia Europeană, arată Daniel Petre, Director Deloitte România.

"Din această perspectivă ar fi fost de salutat intenția guvernului de a clarifica din timp modul în care preia normele generale ale directivei dacă perioada de 6 luni stabilită de Codul fiscal pentru intrarea în vigoare ar fi fost respectată", a declarat consultantul Deloitte pentru Realitatea.net, subliniind că nu este vorba de o inițiativă proprie a guvernului, ci de o directivă UE care este obligatorie pentru toate statele membre și "ar fi fost oricum implementată".

Legislația fiscală actuală are deja prevederi pentru contracararea transferului de profituri, iar legislația privind prețurile de transfer există de aproape un deceniu, arată Daniel Petre. Nu legislația a lipsit în România.

Cea mai de impact modificare preluată din directivă este noua regulă de deducere a costurilor cu dobânda la calculul impozitului pe profit și vizează atât împrumuturile intra grup (respectiv pe care și le acordă între ele companiile membre ale aceluiași grup), cât și împrumuturile luate de la instituții financiare.

Guvernul a optat să implementeze una dintre cele mai restrictive variante lăsate la dispoziție de directivă statelor membre mai arată consultantul Deloitte - directiva dă fiecărui stat posibilitatea de a opta pentru anumite plafoane și cote pentru deducerea dobânzilor.

"Codul fiscal conține deja reguli și limitări la deducerea dobânzilor, doar că cele aprobate ieri în guvern sunt mai drastice. De exemplu, limita de deducere a fost stabilită la 10% față de 30% din EBITDA cât este cota maximă din directivă pentru costurile cu finanțarea care depășesc plafonul de 200 mii euro", a explicat Daniel Petre.

Potrivit acestuia, dacă în cazul împrumuturilor intra grup se poate considera că pot fi folosite și ca pârghie de transfer al profiturilor (prin contractarea de împrumuturi purtătoare de dobândă de la alte companii din grup), în cazul celor de la instituții financiare acest risc este extrem de redus.

"În aceste condiții, societățile care fac parte dintr-un grup se vor finanța mai scump atât de la părțile afiliate (alte companii din grup), cât și de la instituțiile financiare. Astfel, par avantajate societățile independente care, neavând aceste limitări, vor beneficia de deducerea integrală a costurilor de îndatorare. Noile reguli ar putea pune unele companii din anumite industrii în situația de a nu își putea deduce integral niciodată costurile cu dobânda, ceea ce le-ar limita investițiile", arată specialistul Deloitte.

Premierul Tudose a amenințat că va crește redevențele cu 20% dacă se scumpesc carburanții. Ce a urmat

Premierul Mihai Tudose a spus că măsurile fiscale pe care Guvernul le-a adoptat miercuri au devenit atât de contestate pentru că „s-au inflamat niște multinaționale", deranjate de faptul că nu mai pot exporta profiturile la firmele-mamă.

"S-au inflamat după ce Guvernul a decis să introducă niște măsuri ferme în ceea ce privește externalizarea profitului, nefăcând practic altceva decât să transpună în legislația românească o directivă europeană, precum și alte măsuri pe care noi considerăm că trebuie să le luăm ca să nu mai fie deductibil tot profitul", a spus Mihai Tudose la începutul ședinței de Guvern.

Și ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a vorbit despre directiva europeană care are ca scop „să împiedice transferul profiturilor din România către alte țări".

Situația este similară cu amenințările pe care premierul Mihai Tudose le-a adresat companiilor din domeniul petrolier în cazul în care prețurile la pompă vor crește ca urmare a introducerii supra-accizei. Tudose a anunțat atunci că va crește taxa petroliștilor cu 20%.

Prețurile la carburanți au explodat și se apropie de 6 lei/litru, în schimb Guvernul nu a făcut nimic. În noul proiect de lege pentru „reglementarea sistemului de redevențe" nu e nimic schimbat. "Sugătorii subsolului își văd de treabă, merg mai departe cu redevențele mici. Nici măcar nu s-au deranjat să dezbată proiectul fiindcă, pentru ei, în afara mărcii de șampanie, nu e nimic de dezbătut", scrie jurnalistul Doru Bușcu.