.jpg)
.jpg)
Proiectul, iniţiat de parlamentari PSD, un deputat PMP şi unul de la ALDE, a fost adoptat cu 60 de voturi "pentru" şi 21 "împotrivă" şi are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi completarea anexei nr. 5C la OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 49/2011.
Inițiatorii motivează că păsările s-au înmulțit foarte mult și mănâncă peștele din fermele piscicole.
"Modificările propuse vizează permiterea vânării cormoranului mare în România, în scopul creării unui echilibru stabil între populaţiile de cormorani mari aflate pe teritoriul său şi sectorul pescăresc, astfel încât să se poată asigura protecţia unei populaţii de cormoran mare, în deplin cu resursele acvatice vii şi sustenabilitatea activităţilor productive din acvacultura românească", se arată în raportul de admitere a proiectului, dat de comisia de specialitate din Senat, relatează Agerpres.
Potrivit expunerii de motive, Directiva CE nr. 409/1979 privind conservarea păsărilor sălbatice, urmată de Directiva CE nr. 147/2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, a condus la o exagerată creştere a populaţiilor de cormorani în România, care au invadat zone din afara ariilor de creştere tradiţionale (Delta Dunării şi cursul Dunării), ajungând în regiuni unde nu erau întâlnite anterior.
"România importă 80.000 tone de peşte pentru asigurarea cererii din piaţă. Pagubele provocate de cormorani sectorului piscicol se ridică la aproximativ 20.000 tone de peste/an, în timp ce producţia din acvacultură înregistrată în ultimii ani este de aproximativ 12.000 tone de peste/an", conform proiectului de act normativ.
În document se menţionează că populaţia de cormoran mare din România "a depăşit cu mult valorile prevăzute de directiva europeană în domeniu. Cormoranii sunt păsări care se hrănesc exclusiv cu peşte şi produc daune considerabile fermelor de acvacultură, pescăriilor şi apelor în general, ei neavând niciun duşman natural. Deşi în ţara noastră au fost utilizate o serie de metode alternative pentru protejarea producţiei din piscicultură împotriva cormoranilor - plase, tunuri cu gaze sau radiofrecvenţe, lase, sperietori de ciori etc. -, aceste păsări, deosebit de inteligente, se obişnuiesc cu ele, se adaptează şi nu se mai sperie, astfel că aceste metode au devenit ineficiente".
Senatul este prima Cameră sesizată.
La începutul anului 2019, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a declarat că avem atât de mulți cormorani în România încât au ajuns să „facă baie în piscine”.
”Am discutat cu Comisarul, a văzut România, pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus că cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulţi. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât. Pun în pericol un sector alternativ şi un sector complementar, alternativ pentru momentele pentru care nu ai acces la resurse pe o perioadă de timp ştiind elementul de prohibiţie pe care trebuie să-l păstrezi, complementar că poţi găsi în interior în apele tale soluţia de a creşte anumite specii care să asigure pe de o parte locuri de muncă, pe de altă parte hrană foarte bună şi, ca răspuns aici, o hrană sănătoasă, a se vedea interpretarea privind conceptul acesta de a păstra echilibrul şi a genera progres”, a declarat Daea.
”În România trăiesc 3 specii de cormoran. Unul care apare extrem de rar, cormoranul moțat, unul care e în numere mai mici - cormoranul pitic și unul care e acum mai peste tot - cormoranul mare. El e considerat principalul dăunător. Ca trend, populația este în creștere. Conform raportării de la Guvernul României către UE, cormoranul mare are o populație cuibăritoare cuprinsă între 12.000 și 20.000 de perechi, iar cormoranul pitic între 9.400 și 10.500 de perechi”, a explicat Ovidiu Bufnilă.
Un recensământ al cormoranilor încă nu a fost făcut, autoritățile având abia în plan o astfel de numărătoare.
În ceea ce privește acuzațiile că aceste păsări produc pagube imense fermierilor piscicoli, Ovidiu Bufnilă spunea că fermierii își pot proteja bălțile, existând exemple de bune practici în acest sens. În plus, o parte din vină pentru înmulțirea lor o poartă tot piscicultorii.
”Cormoranii sunt păsări care mănâncă pește, au fost aici mereu, au mâncat mereu pește, problema este că noi îi ajutăm să se dezvolte. Cu cât au mai multă mâncare, cu cât depun mai multe ouă și cresc mai mulți pui. Iar mâncarea e asigurată de piscicultori. Ei sunt cei care au luat lacuri mari în concesiune și au populat cu pește, fără să ia măsuri să își apere investiția. Un lac are, ipotetic, o tonă de peste, 10 cormorani și 20 de stârci, 10 pelicani etc, nu poate susține mai mult de atât. Dacă mai adaugi 5 sau 6 tone de pește, va fi ospăț pentru toate, nu doar pentru cormoran. Există măsuri de apărare împotriva pagubelor, măsuri eco, așa cum sunt cele de la pescăria de la Comana, unde au fire de nylon întinse peste bazine, nu pot intra multe păsări, doar câte una, două... așa că pagubele sunt minore. În Parcul Natural Văcărești e o colonie de cormoran pitic. Nu s-a mărit cu sute sau zeci de exemplare, pentru că nu a repopulat nimeni bălțile alea cu pește. În natură e mereu un echilibru, tot noi oamenii suntem cei care îl stricăm. Dăm mai mult pește, vin mai multe păsări. Dacă pui semințe pe pervaz, vin păsări să mănânce, acum unii au făcut hrănitori de cormorani, atâta tot”, a explicat Ovidiu Bufnilă.
.gif)
.png)
.png)
.png)
Adauga comentariul tau