Radu Mazăre, luat de la Rahova şi transferat într-un penitenciar din Constanţa, pentru o audiere într-un alt dosar

Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost adus la DNA Constanţa pentru a fi audiat într-un dosar privind construirea unui hotel pe plaja din Mamaia. În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi şi actualul edil, Decebal Făgădău, dar şi alţi actuali sau foşti angajaţi ai Primăriei Constanţa.

 

 Radu Mazăre a fost transferat, temporar, de la Penitenciarul Rahova la Penitenciarul Poarta Alba din judeţul Constanţa, conform procedurilor, la solicitarea DNA Constanţa, fiind necesară audierea sa într-un dosar în care este acuzat că ar fi eliberat ilegal o autorizaţie de construire pentru un hotel ridicat pe plaja staţiunii Mamaia.
El a ajuns, miercuri, în jurul orei 10.00 la DNA Constanţa, fiind dus la audieri.

După audieri, fostul primar al Constanţei va fi dus tot la penitenciarul de la Poarta Albă, dar se va întoarce, joi, la Rahova, unde ispăşeşte o pedeapsă de nouă ani de închisoare.

În dosarul în care a fost adus la DNA Constanţa pentru audieri, Radu Mazăre este urmărit penal, din decembrie 2017, alături de alte persoane, actuali sau foşti angajaţi ai Primăriei Constanţa, între care şi actualul primar, Decebal Făgădău, la data respectivă viceprimar al municipiului Constanţa.

Ei sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, faptă asimilată infracţiunilor de corupţie, ori pentru complicitate la această faptă.

Din ordonanţa întocmită de procurori reiese că pe plaja din Mamaia, în zona centrală a staţiunii, a fost construit, cu nerespectarea dispoziţiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinaţie cazare şi alimentaţie publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizaţii de construire emise în anul 2009 de primăria municipiului Constanţa.

În acelaşi an, primarul municipiului Constanţa şi societatea constructoare au fost acţionaţi în judecată de o societate comercială care deţinea o construcţie în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizaţiei de construire. În motivare, societatea reclamantă susţinea, printre altele, că autorizaţia a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii, reclamantei fiindu-i vătămat dreptul de proprietate.

Prin decizia civilă definitivă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în anul 2012, autorizaţia de construire emisă de Primăria municipiului Constanţa a fost desfiinţată.

Instanţa a reţinut că, la emiterea autorizaţiei de construire, nu s-a respectat interdicţia de a construi în interiorul zonei de protecţie şi că amplasarea imobilului este situată în zona benzii litorale a Mării Negre în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive. Instanţa a mai reţinut că autorizaţia de construcţie a fost emisă cu nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii.

Astfel, ăn anul 2013, ca urmare a anulării autorizaţiei de construcţie, societatea reclamantă a cerut în instanţă, printr-o nouă acţiune, demolarea imobilului de lux precum şi obligarea Primăriei municipiului Constanţa la emiterea actului administrativ de desfiinţare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizaţiei anulate.

În august 2013, Primăria Constanţa a cerut respingerea acţiunii ca nefondată, susţinând că autorizaţia de construire anulată de instanţă a fost modificată printr-o altă autorizaţie de construire emisă la data de 24.03.2011, autorizaţie neanulată şi perfect valabilă.

Ulterior, în cursul aceluiaşi an, Primăria Constanţa a venit cu o completare prin care înştiinţa instanţa de judecată că a intervenit un element nou, respectiv că a fost emisă, la data de 03.09.2013 o nouă autorizaţie de construire, pentru imobilul a cărui demolare se cere. Prin urmare, Primăria municipiului Constanţa considera că nu mai există temei legal pentru ca societatea reclamantă să solicite şi să obţină demolarea hotelului.

Aceleaşi aspecte, întemeiate pe existenţa unei autorizaţii valabile din data de 03.09.2013, au fost alese în apărare şi de societatea constructoare a imobilului.

Autorizaţia de construire din data de 03.09.2013 a fost semnată de Decebal Făgădău, care era atunci viceprimar al Constanţei, de Constantin Nicoleta, la data faptei şef serviciu - Serviciul autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, în exercitarea atribuţiilor de împuternicit al arhitectului - şef al mun. Constanţa şi de Dinescu Fulvia Antonela, la data faptei director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei, în exercitarea atribuţiilor de împuternicit al secretarului municipiului Constanţa. Eliberarea autorizaţiei respective nu ar fi fost posibilă fără întocmirea şi eliberarea certificatului de urbanism din data de 02.07.2013, semnat de Mazăre Radu Ştefan în calitate de primar şi de Luiza Elena Tănase în calitate de arhitect şef.

În anul 2016, prin sentinţa civilă nr.745/2016, Tribunalul Constanţa a dispus anularea autorizaţiei de construire emisă la data de 03.09.2013 de Primăria Municipiului Constanţa, întrucât pe terenul pentru care s-a emis autorizaţia era deja construită o clădire (imobilul rezidenţial ce fusese construit în proporţie de 95% în baza autorizaţiei anulate) prin urmare autorizaţia din anul 2013 a fost emisă nelegal, spun anchetatorii. MEDIAFAX.RO