România, campioană în UE la copii traficaţi

 De mai bine de 15 ani, România este țara europeană cu cel mai mare număr de cetățeni UE victime ale traficului de persoane și cu grupări de infracționalitate organizată în continuă creștere, care acționează tot mai sofisticat, unele fiind conectate la rețele internaționale puternice. Conform datelor Comisiei Europene, România are anual peste 2.880 de victime identificate ale traficului de persoane, dar nu există niciun adăpost pentru acestea în sistemul public, în pofida legilor adoptate și a promisiunilor autorităților

 

Vechile blocaje politice au făcut ca provocările cu care autoritățile române se confruntă de zeci de ani să rămână aceleași pe toate palierele principale – lipsa capacității autorităților de aplicare a legii să combată și să monitorizeze fenomenul, lipsa asistenței și protecției victimelor traficului de persoane, lipsa unor programe eficiente de informare și prevenire a acestui fenomen.

Guvernul României și-a asumat inclusiv recent eficientizarea luptei împotriva traficului de persoane, în contextul procesului de aderare a țării noastre la spațiul Schengen, atrag atenția mai multe ONG-uri, între care APADOR-CH, Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR), Fundația Freedom House România, care i-au transmis premierului Nicolae Ciucă o scrisoare deschisă. „Mesajul meu este unul clar: traficul de persoane este o formă de sclavie modernă față de care Guvernul României are toleranță zero. Acesta este motivul pentru care problematica traficului de persoane a devenit în ultimii doi ani o prioritate la cel mai înalt nivel al executivului român”, spunea Ciucă pe 18 octombrie 2022. Declaraţie continuată la începutul acestui an: „Lupta împotriva traficului de persoane rămâne o prioritate pe agenda mea și a Guvernului” (13 ianuarie 2023).

România, cel mai mare număr de victime ale traficului de persoane

Organizațiile semnatare atrag atenția că de mai bine de 15 ani România este țara europeană cu cel mai mare număr de cetățeni UE victime ale traficului de persoane și cu grupări de infracționalitate organizată în continuă creștere, ce acționează tot mai sofisticat, unele fiind conectate la rețele internaționale puternice. Ultimul raport al Comisiei Europene arată că România are cel mai mare număr de victime ale traficului de persoane (2.880 victime identificate). La fiecare 1 milion de locuitori România are 74 de victime, urmată de Ungaria cu 64 și Bulgaria cu 40. Mai mult, numărul copiilor români traficați în UE a crescut de 10 ori în 2 ani, iar România este pe locul al doilea în UE din punct de vedere al numărului de persoane condamnate pentru trafic, inclusiv minori.

Niciun adăpost în sistemul public pentru victimele traficului de persoane

În România nu există niciun adăpost în sistemul public pentru victimele traficului de persoane. Numărul de locuri în adăposturile ONG-urilor este foarte mic, iar finanțarea costurilor pentru asistența și protecția victimelor este foarte greu de acoperit din fonduri private, spun organizațiile semnatare ale apelului către guvern.

Măsurile de implementare a Legii 678/2001 prevăd înființarea a 9 adăposturi regionale pentru victimele traficului de persoane la Satu Mare, Botoșani, Iași, Galați, Ilfov, Giurgiu, Mehedinți, Timiș și Arad, însă niciunul dintre acestea nu este operaționalizat și funcțional conform standardelor necesare.

În special în perioada evaluărilor internaționale, în unele județe au fost improvizate adăposturi mixte cu alte tipuri de victime ceea ce duce la lipsa de asistență specializată pentru victimele traficului și la vulnerabilizarea victimelor violenței domestice.

Doar 7 posturi de procurori ocupate la Serviciul de combatere a traficului de persoane din DIICOT

ONG-urile atrag atenția că în contextul legislativ actual DIICOT se află în situația foarte dificilă de a ocupa posturile vacante din cauza modificărilor legislative care au impus noi condiții de vechime și experiență profesională.

În practică, pe lângă experiență, complexitatea cauzelor DIICOT implică, pentru procuror, disponibilitate de timp, dorință de muncă suplimentară și chiar de afirmare profesională.

Procurorii cu minimum 10 ani vechime și experiență în instrumentarea de dosare complexe sunt bine stabiliți la nivelul parchetelor generale, familiarizați cu tipologia cauzelor din competența acestor instituții, iar transferul la DIICOT este un efort suplimentar care adesea nu prezintă interes pentru magistrați în lipsa unor câștiguri salariale suplimentare considerabile, aspecte care nu au fost avute în vedere de modificările legislative sus-menționate. Serviciul de combatere a Traficului de Persoane are 7 posturi de procurori ocupate.

Doar 2 polițiști pentru traficul de persoane în județe cu peste 500.000 de locuitori

Procurorul DIICOT este ajutat în instrumentarea dosarelor de polițiști judiciari din cadrul DCCO, unitate specializată în combaterea criminalității organizate din structura Inspectoratului General al Poliției Române. Dacă pentru ocuparea posturilor de procuror în cadrul DIICOT rigorile de selecție sunt excesiv de ridicate, polițiștii judiciari care lucrează aceleași cauze pot fi proaspăt absolvenți ai Academiei de Poliție, fără experiență profesională, ceea ce creează mari provocări în instrumentarea practică a dosarelor.

La DCCO sunt 205 posturi de polițiști care instrumentează cauze de trafic de persoane, din care 18 ocupă funcții de conducere și numai 187 lucrează pe dosare. Investigațiile financiare sunt realizate de 23 de polițiști, atât pentru infracțiunile de trafic de persoane, cât și pentru alte infracțiuni pe care le au în competență. Mai mult, o analiză a fișei postului arată că în 2022 polițiștii judiciari au efectuat în general activități administrative în cadrul MAI și numai într-o proporție de 26% aceștia au avut activități de cercetare penală în dosarele DIICOT.

În România lucrează pe trafic de persoane un număr de 48.6 polițiști full-time care instrumentează în prezent peste 800 de dosare aflate în lucru, multe transnaționale. Aceștia ar trebui să monitorizeze și fenomenul traficului în rândul unei populații de 19-20 de milioane de locuitori, din care 5-6 milioane de cetățeni sunt în afara granițelor, și în contextul războiului din Ucraina, care generează o creștere considerabilă a criminalității organizate în regiune.

În județe cu peste 500.000 de locuitori, activitatea de combatere a traficului de persoane este realizată de 2 polițiști (Dâmbovița, Ilfov, Buzău etc.) și 1-3 procurori care investighează, pe lângă trafic de persoane, toate celelalte infracțiuni din competența DIICOT. În SUA, structuri similare precum FBI și DEA au 11.3, respectiv 3.22 agenți raportat la 100.000 de locuitori. Ana POP