România este cu 2-3 pași în urmă cu digitalizarea serviciilor publice europene

România converge către media Uniunii Europene la utilizarea serviciilor de internet în ultimii cinci ani, dar nu ţine pasul cu digitalizarea serviciilor publice europene, susţine Andreea Paul, coordonatorul recentului studiu al think-tank-ului INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, numit "Convergenţa digitală a României în raport cu UE".

"Decalajele economiei şi societăţii digitale între România şi UE stagnează la 16 puncte procentuale în 2014 şi 2019. România converge către media UE la utilizarea serviciilor de internet în ultimii cinci ani, dar nu ţine pasul cu digitalizarea serviciilor publice europene. Decalajele se adâncesc în ultimii doi ani la competenţele digitale ale Capitalului Uman între România şi UE. Croaţia converge cel mai repede spre media UE în ultimii cinci ani, dar Estonia rămâne în fruntea plutonului economiilor central şi est-europene, care zboară digital în V, peste media UE", precizează Andreea Paul.

Piața locală de IT. Ce volum va atinge până la finalul anului

Convergenţa digitală presupune recuperarea decalajelor în alfabetizarea digitală a cetăţenilor, în utilizarea tehnologiilor digitale în comunicarea dintre indivizi şi instituţii, în producţie şi dezvoltarea societăţii în ansamblu, folosind sisteme electronice simplificate integrate. În acest context, este vorba despre o transformare socială şi economică declanşată de adoptarea masivă a tehnologiilor digitale, pentru surprinderea căreia Uniunea Europeană a construit un indice numit DESI - Indicele Economiei şi Societăţii Digitale.

Potrivit INACO, statele europene cu cea mai ridicată rată a competenţelor digitale se îndepărtează de abordarea educaţiei digitale ca materie separată opţională sau obligatorie în şcoli, în schimb o integrează transdiciplinar în marea majoritate a domeniilor de studiu.

"Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Franţa, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria pun accentul pe abordarea transdisciplinară a competenţelor digitale, consolidând rolul gândirii computaţionale şi al noţiunilor adiacente acesteia. Marea Britanie, chiar şi Polonia, Portugalia, Bulgaria, au optat pentru educaţia digitală obligatorie încă din ciclul primar de învăţământ. România este singura ţară din UE care abordează educaţia digitală opţional la clasele primare 0 - IV", atrage atenţia Daniela Caras, expert civic al INACO.

De asemenea, expertul civic Ioana Enache afirmă că România este pe ultimul loc în UE, cu doar 10% din populaţia României care are competenţe digitale peste nivelul de bază. "Digitalizarea rămâne un obiectiv nerealizat al Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014 - 2020, care îşi propune <>, iar noi abia am ajuns la 9%", spune Enache.

În anul 2019, cele mai mari decalaje digitale ale României faţă de media UE, la principalele componente ale DESI, sunt înregistrate la utilizarea serviciilor de Internet - 21,5 puncte procentuale, integrarea tehnologiei digitale - 20,6 puncte procentuale, servicii publice digitale - 19,7 puncte procentuale, respectiv la capitalul uman - 16,9 puncte procentuale, iar cele mai mici decalaje digitale marcăm, aşa cum ne aşteptam la conectivitate - 5,8 puncte procentuale sub media europeană, arată Anca Tamaş, expert civic al INACO.

Primele 4 judeţe care au contractat fonduri europene dedicate digitalizării, de peste 200 de milioane de lei, sunt Ilfov, Bucureşti, Cluj şi Iaşi. 26 de judeţe au contractat între 10 şi 100 milioane de lei, 8 judeţe sub 10 milioane lei, iar 3 judeţene - Bacău, Caraş-Severin şi Satu Mare - nu au contractat niciun leu din fondurile europene disponibile pentru digitalizare, prin Programul Operaţional de Competitivitate, arată studiul INACO dat joi publicităţii.

Studiul mai arată că 7 judeţe ale ţării nu au reuşit să absoarbă efectiv încă niciun leu din fondurile europene dedicate digitalizării: Botoşani, Hunedoara, Mehedinţi, Sălaj, alături de cele care nu au contractat fonduri europene în acest sens - Bacău, Caraş-Severin şi Satu Mare.

"Competitivitatea digitală ar trebui să fie un obiectiv regional şi naţional, un instrument de dezvoltare important în plină revoluţie digitală, iar absorbţia fondurilor europene - o prioritate a fiecărui judeţ. Ce ar mai trebui să facem? Să introducem educaţia digitală încă din primii ani de şcoală şi să creăm câte un SMART LAB - laboratoare educaţionale digitale inteligente - în fiecare şcoală, pentru a asigura accesul gratuit al tuturor copiilor la educaţie digitală inteligentă. INACO a reuşit crearea primelor 3 Smart Lab-uri şi suntem în şantier cu următoarele două, în Bucureşti şi Călăraşi", concluzionează Andreea Paul, preşedintele INACO, în studiul citat.

România a progresat o singură poziţie în 5 ani în clasamentul global al Competitivităţii Digitale, dar în UE, România a coborât două poziţii în ultimii cinci ani.

De asemenea, 4 ţări din UE sunt în Top 10 economii competitive digital la nivel mondial, arată studiul IDM: SUA, Singapore, Suedia, Danemarca, Elveţia, Olanda, Finlanda, Hong Kong, Norvegia, Coreea de Sud.