Rusia a publicat protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov dupa 80 de ani

 Publicarea de catre guvernul rus a protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea acestuia, a sporit diviziunile intre rusii care cred ca URSS nu avea la acea vreme alta alternativa decat sa incheie acest pact cu Germania nazista si cei care considera ca el i-a dat aripi lui Hitler sa invadeze Polonia si sa declanseze al Doilea Razboi Mondial, relateaza agentia EFE intr-o corespondenta transmisa joi.

"Chiar in ziua de azi, tot ce se intampla in Ucraina si in Polonia sunt ecouri ale acelui eveniment istoric, care inca nu a fost lamurit, nici explicat, nici nu a primit o apreciere istorica definitiva", afirma Grigori Iavlinski, liderul liberal rus.

Intr-o incercare de a-i convinge pe aceia care continua sa nege existenta protocolului secret, guvernul rus a decis sa-l publice si sa fie expus de Arhiva Federala odata cu implinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova pe 23 august 1939.

Uniunea Sovietica si Germania "... au discutat in deplina confidentialitate chestiunea delimitarii sferelor de interese de ambele parti ale Europei de Est", semnaleaza documentul expus in aceste zile in capitala rusa.

"Sunteti siguri ca este autentic? Pare a fi o copie", a comentat unul dintre neincrezatorii vizitatori ai expozitiei.

Documentul, cunoscut si ca Pactul Communazi (asociere a termenilor comunism si nazism), cuprinde trei clauze, respectiv impartirea Finlandei si a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauza privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei disparitie ca stat independent, si una privind Basarabia.

Conform surselor istorice, Germania si-a declarat totalul dezinteres fata de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, si astfel nu a avut obiectii fata de eventuale modificari ale granitei aici in favoarea Uniunii Sovietice.

"Stalin purta negocieri cu Anglia si Franta privind necesitatea unei aparari colective impotriva Germaniei, dar el a inteles ca Hitler ii va da ceea ce Occidentul nu era dispus sa-i dea: statele baltice si Polonia", spune Nikita Petrov, istoric in cadrul organizatiei pentru drepturile omului Memorial.

Totusi, publicarea acestui document istoric nu a facut ca vreuna dintre taberele formate in randul cetatenilor rusi sa-si modifice opiniile, ba dimpotriva, ele isi sustin cu si mai multa inversunare punctele de vedere, fiind vorba despre rolul URSS intr-un conflict in care au murit peste 26 de milioane de rusi.

"Uniunea Sovietica are aceeasi responsabilitate ca si Germania pentru declansarea celui de-al Doilea Razboi Mondial", insista Nikita Petrov.

Presedintele Vladimir Putin s-a implicat si el in controversa, asigurand ca Stalin s-a vazut obligat sa incheie pactul cu diavolul, adica cu Hitler, dupa ce Anglia si Franta au refuzat sa formeze o coalitie antinazista.

Conform acestei versiuni, URSS a semnat pactul pentru a-si garanta securitatea, intrucat nu era pregatita sa faca fata armatei germane, astfel ca prin decizia sa ar fi cautat doar sa castige timp.

Aceasta este si pozitia sustinuta de istoriografia oficiala rusa, care acuza de revizionism pe oricine pune la indoiala intentiile lui Stalin, in pofida faptului ca, dupa ce Germania a invadat Polonia pe 2 septembrie, Armata Rosie a facut acelasi lucru doua saptamani mai tarziu.

"Daca nu am fi semnat acel acord (...) nu am fi reusit sa obtinem 2-3 luni de rezistenta eroica a Armatei Rosii, nu am fi putut sa ne evacuam intreprinderile catre est, nu am mai fi avut timp sa ne transferam diviziile siberiene pentru a apara capitala", sustine fostul ministru rus al apararii Serghei Ivanov.

El apara pozitia conform careia razboiul a fost provocat nu de pactul incheiat de Viaceslav Molotov si Joachim von Ribbentrop, in prezenta lui Stalin, ci de hotararea englezilor si francezilor de a-i preda Cehoslovacia lui Hitler prin Acordul de la Munchen din 1938.

Dar istoricul Nikita Petrov remarca faptul ca "istoricii Kremlinului continua sa pretinda ca URSS nu a facut nimic oribil, desi protocolul este o incalcare a dreptului international". "Rusia nu doreste sa recunoasca aceasta crima internationala pentru ca ea continua sa o comita prin anexarea Crimeei si ingerinta in Ucraina", adauga el.

Conform versiunii sovieticilor, razboiul a inceput oficial odata cu invazia germana din 22 iunie 1941, desi URSS s-a folosit de pactul Ribbentrop-Molotov pentru a invada Finlanda in noiembrie 1939, pentru a ocupa Basarabia si a instala guverne marioneta in statele baltice, precum si pentru a ucide 22.000 de militari polonezi la Katyn intre 1940 si 1941.

Insa multi istorici rusi considera ca Stalin nu doar ca nu a castigat timp prin semnarea acestui pact, dar nici nu a reusit sa pregateasca armata pentru o posibila agresiune, dupa ce in 1937 epurase aproape in intregime corpul de ofiteri superiori, respectiv generalii si comandantii de divizii.

"Noi, rusii, nu dorim sa ne privim in oglinda istoriei", deplange Nikita Petrov.

Istorici occidentali, inclusiv germani, condamna pactul estimand ca Stalin, disperat fiind sa evite un razboi, i-a dat aripi celui de-al Treilea Reich sa transforme in realitate visul de a-si extinde "spatiul vital".

Ca o dovada ca ranile inca nu s-au inchis, organizatia Memorial a convocat pentru vineri la Moscova un mars intre ambasadele celor trei state baltice, tari pentru care pactul Ribbentrop-Molotov a insemnat intrarea lor fortata pe orbita comunista si mai mult de o jumatate de secol de jug sovietic. De altfel, acesta a fost experimentat fortat si de Basarabia, iar un pic mai tarziu de intreaga Romanie.