S-a terminat cu statul la cozi. Se pregatesc schimbari majore

Serviciile publice stau încă la poarta lumii digitale: de la colectarea taxelor până la productivitatea muncii, digitalizarea ar avea efecte pozitive

Una dintre principalele îngrijorări exprimate de liderii companiilor din România în sondajul PwC CEO Survey 2019 este incertitudinea politicilor publice. Comparativ cu anii anteriori, în 2019 preocuparea pentru instabilitatea legislativă şi decizională s-a acutizat pe fondul unor schimbări neaşteptate, mult mai frecvente, lipsite de dialog şi studii de impact.

Ca de obicei, fiscalitatea a constituit un domeniu predilect al modificărilor, accentuând starea de nesiguranţă pentru mediul de afaceri, cu atât mai mult cu cât au venit în contextul adoptării unei politici bugetare orientate spre consum, prin majorarea cheltuielilor curente şi restrângerea celor pentru investiţii. În timp ce cheltuielile bugetare au crescut, încasările, mai ales cele fiscale, s-au diminuat, ceea ce a amplificat percepţia că reglajele bugetare urmează să se facă prin politica fiscală.

Adoptarea OUG 114, anul trecut, a confirmat această aşteptare negativă şi a deteriorat climatul investiţional pentru că, tradiţional, guvernele au mizat pe majorări sau schimbări de taxe ori de proceduri administrative-fiscale pentru a îmbunătăţi colectarea la buget.

O imagine elocventă a lipsei de predictibilitate pe care o invocă mediul de afaceri este oferită de procesul legislativ tumultuos al Codului fiscal, care a suferit, de la momentul primei sale apariţii în urmă cu 15 ani şi până în acest an, modificări prin intermediul a peste 200 de acte normative care au însemnat mii de schimbări ale celor peste 500 de articole pe care le conţine.

Însă statistic s-a văzut că această abordare nu sprijină ameliorarea colectării, dimpotrivă, creează efecte negative, precum instabilitate şi creşterea poverii administrative pentru contribuabilii de bună credinţă. Probabil cel mai ilustrativ indicator care arată că astfel de măsuri de unele singure nu reprezintă soluţii pentru creşterea veniturilor bugetare este cel privind deficitul de încasare a TVA. De mulţi ani, România este campioană la acest capitol în UE. TVA este taxa cu cea mai mare pondere în bugetul naţional, aducând peste o treime din încasări, dar şi în cel comunitar, unde contribuie cu circa 12%. Din această cauză, autorităţile naţionale şi europene sunt foarte preocupate de frauda si evaziunea la TVA.

Mediul de afaceri a recomandat de mulţi ani ca administraţia fiscală să se îndrepte spre soluţii digitale pentru a obţine rezultate în colectare astfel încât să evite modificări fiscale frecvente sau ma­jo­rări de taxe pentru a compensa nevoile bugetare. Im­ple­mentarea SAF-T, un format electronic stan­dard de raportare, anunţată de ANAF pentru anul viitor ar fi primul pas real de schimbare a direcţiei de până acum pentru că digitalizarea este cea mai eficientă metodă de îmbunătăţire a admi­nistrării fiscale. Exemplele de bune practici ale altor state confirmă că rezolvarea se află în această zonă. În timp ce România luptă cu frauda şi eva­ziu­nea fără efecte majore, alte ţări cu economii şi sisteme administrative comparabile au avut rezul­tate remarcabile. De exemplu, Polonia a imple­mentat SAF-T, iar Bulgaria a încheiat un pro­gram de reformă cu Banca Mondială, similar cu cel pe care România l-a abandonat la finalul anului trecut.