Săptămâna de lucru de patru zile în Spania? Ideea divizează guvernul, între socialiștii lui Sanchez și stânga radicală Podemos

Săptămâna de lucru de patru zile pentru a reduce șomajul: dezbaterea câștigă teren în Spania, promovată de aripa radicală a unui guvern de stânga divizat de idee și pe fondul crizei economice provocate de pandemie, scrie AFP.

Ministerul Muncii "va explora chestiunea reducerii timpului de muncă, care ar putea fără nicio îndoială să favorizeze crearea de locuri de muncă", afirma la începutul lui decembrie Pablo Iglesias, șeful partidului stângii radicale Podemos care formează coaliția de guvernare alături de socialiștii lui Pedro Sanchez de aproape un an.

Vicepreședintele guvernului reacționa astfel la propunerea unui deputat al mișcării sale de a reduce săptămâna de lucru la patru zile, respectiv 32 de ore față de 40 în prezent.

 

O dezbatere care are loc și în alte regiuni ale lumii, cum este Noua Zeelandă, unde filiala Unilever va experimenta săptămâna de lucru de patru zile, fără reducerea salariului, sau în Germania, unde ideea a fost relansată în august de puternicul sindicat IG Metall.

Dar Podemos s-a lovit imediat de reticența socialiștilor conduși de premierul Pedro Sanchez.

"Nu trebuie să ne abatem atenția de la sarcina noastră prioritară din prezent", respectiv "revenirea la ritmurile de creștere pe care le aveam la începutul pandemiei", a subliniat purtătorul de cuvânt al guvernului, Maria Jesus Montero, în condițiile în care Spania ar urma să înregistreze în 2020 cea mai dură cădere a PIB-ului din rândul țărilor occidentale (-12,8% potrivit FMI).

"Nu cred că acest subiect este o prioritate în Spania, având în vedere nivelele de productivitate și de competitivitate actuale. Nu cred că există marjă pentru acest lucru", a adăugat ministrul Securității sociale, José Luis Escriva, referindu-se la o productivitate net inferioară mediei europene.

Mărul discordiei

Cu toate acestea, sindicatul UGT, apropiat de socialiști, s-a poziționat de mult timp în favoarea săptămânii de lucru de patru zile, propunând ca a cincia zi să fie alocată formării profesionale.

"Prin aceasta, câștigăm toți în competitivitate, în calitatea vieții și ca număr de locuri de muncă", argumenta secretarul general Pepe Alvarez.

Celălalt mare sindicat este și el mai degrabă favorabil ideii dar preferă pentru moment să se concentreze pe temele oficiale ale dialogului social dintre guvern, sindicate și patronate: creșterea salariului minim și reforma dreptului muncii.

Subiecte care sunt un adevărat măr al discordiei în guvern, între socialiștii mai degrabă favorabili statu quo-ului, în așteptarea repornirii economiei, și Podemos care încearcă să avanseze cât mai departe posibil în aceste revendicări sociale.

Dacă a intensificat tensiunile din cadrul guvernului, ideea săptămânii de lucru de patru zile a iritat și patronatele, vicepreședintele organizației patronale CEOE, Lorenzo Amor, vorbind despre o „himeră”.

Guvernatorul Băncii Spaniei a avertizat că o astfel de decizie "ar cere o analiză foarte riguroasă".

Pentru că, "dacă cineva muncește patru zile în loc de cinci, ce se întâmplă cu salariul său?", a subliniat Pablo Hernandez de Cos, adăugând că impactul reducerii timpului de muncă asupra ratei de angajare "depinde de manieră crucială de efectul asupra costului forței de muncă".

Ministrul muncii Yolanda Diaz a recunoscut și ea că propunerea pe care a formulat-o a fost prea "rigidă" și "inutilă pentru anumite sectoare". "Chestiunea esențială este să avansăm spre măsuri de flexibilitate interne ale companiilor și în special să putem adapta timpul de lucru al fiecărui angajat", a afirmat ea.