Street Fighter IV Review

Street Fighter IV Review

“Posesorilor de PC li se pregateşte o surpriză” (Yoshinori Ono, producător)

Chiar înainte de lansare, publisher-ul japonez Capcom a anunţat că Street Fighter IV va apărea inclusiv pe PC, lucru care a stârnit o mare zarvă în comunitatea de gaming. Sincer m-a bucurat această veste, mai ales datorită faptului că există o categorie mare de jucători ce încă îşi mai ocupă timpul cu fighting-uri vechi, dar nemuritoare, folosind sistemul GGPO.

Tot cu puţin timp înainte de lansare, Yoshinori Ono a promis posesorilor de PC că, datorită diferenţei de timp dintre lansări (aproximativ patru luni), aceştia vor primi o binemeritată surpriză. Nu am uitat ce a spus producătorul şi de aceea am avut mari speranţe că ne vom delecta cu opţiuni noi sau măcar cu îmbunătăţirea celor care existau deja pe Xbox 360 şi PlayStation 3. Ţinând cont de faptul că am discutat pe larg despre versiunea de console într-un articol precedent, consider că acum ar trebui examinată evoluţia pe care titlul a avut-o în aceste patru luni.

Cea mai importantă modificare a fost adusă graficii. Dacă pe console rezoluţia maximă era 1280×720, aici ea a fost ridicată la 1920×1080, iar diferenţa de calitate este considerabilă, mai ales că vorbim despre un nivel de detaliu excelent. Dacă aţi crezut că pe Xbox 360 sau PlayStation 3 arată superb, ar trebui să încercaţi versiunea PC folosind un monitor sau televizor full-HD. Mai mult decât atât, totul se desfăşoară cursiv, cu 60 fps-uri, constant. Pe de altă parte, pentru o asemenea performanţă o să aveţi nevoie de un procesor cel puţin decent (a se citi Dual Core), susţinut de o placă video cu 512MB RAM şi 2GB de memorie.

O altă noutate o reprezintă implementarea celor trei filtre care pot fi aplicate pentru un impact vizual deosebit: Watercolor (culori mai difuze prin adăugarea unui soi de abur), Ink (culori mai vibrante şi desene mai artistice) şi Posterization (culori foarte saturate). Şi cu toate că m-au bucurat aceste opţiuni extra pentru grafică, am sperat că asta nu e unica surpriză a versiunii pentru PC, eu personal având aşteptări mult mai mari.

Ne duelăm pe console sau pe PC?

Timpul ne-a dovedit că Street Fighter IV se apropie cu paşi repezi de maturitate, dovadă fiind multiplele turnee în care a fost prezent şi a făcut o figură deosebită. Echilibrul dintre personaje m-a impresionat cel mai mult, mai ales că au apărut mulţi fani noi care deja au învăţat să folosească luptătorii la potenţial maxim.

Dacă americanii sunt mai conservatori în privinţa alegerii, asiaticii (fanatici cum îi ştim), au ridicat strategiile câtorva dintre ei, mai slab cotaţi, la rang de artă. E drept că întâlnim mai rar în finalele concursurilor personaje din coada ranking list-ului, precum Rose, Fei Long sau Guile, dar abilitatea cu care japonezii stăpânesc mişcările şi combo-urile acestora e impresionantă.

Spre deosebire de alte fightere, controlul în Street Fighter nu a fost niciodată unul simplu, iar titlul de faţă nu face excepţie. Există mişcări de rotaţie, lovituri care necesită apăsarea timp de mai multe secunde pe un buton, dar cele mai dificile momente apar în controlul lui Zangief, care necesită rotaţii circulare foarte complexe. Un lucru este cert, jocul a fost creat pentru arcade stick-uri, sau, în cel mai rău caz, controllere asemănătoare cu cele pentru console.

Cu toate că nu e chiar imposibilă folosirea tastaturii, consider că doar un procent mic din jucătorii care o folosesc pot avea speranţe că vor ajunge la un nivel superior. Aşa că dintre doi jucători de acelaşi nivel, unul folosind tastatura, iar altul un controller sau arcade stick, e lesne de înţeles care va fi învingătorul. Ştiu, veţi spune că există mulţi care s-au antrenat pe GGPO folosind tastatura, dar nu luăm în considerare sutele de ore petrecute acolo, în compania unor adversari competitivi. În concluzie, dacă nu aveţi un arcade stick sau controller, faceţi rost de unul, că precis veţi înjura tastatura.

În plus, modul de antrenament nu a fost îmbunătăţit în vreun fel, lucru care poate crea probleme noilor veniţi sau celor care folosesc tastatura. Chiar şi o experienţă infimă cu vreunul din titlurile seriei va face diferenţa, deoarece nu se specifică nicăieri de exemplu cum se execută "scurtăturile" anumitor lovituri mai complexe, precum Ultra-urile lui Guile ori Vega, speciale care necesită dexteritate chiar şi pentru posesorii de arcade stick-uri. De aceea, mai multe informaţii pentru perfecţionarea începătorilor ar fi fost un bonus important.